era in posesia unei sensori a ambasadorului rus catre Kiselef, ultimul fiind rugat sa permita bàjenarilor ìntoareerea peste Dunàre in cazul cind acestia o dórese 1. Aceeasi serisoare a ambasadorului rus a fost trimisà si lui Hasan-aga, caimaeamul ture de la Rusciuk. Hasan-aga intervenise si in alte rinduri la Kiselef2. Sultanul trimisese la Rusciuk un functionar special, Ali-bei, care trebuia sa se ocupe numai de readucerea si instalarea — dacá se putea pe vechile locuri — a celor fugiti. Patriarhia, care a sprijinit tot timpul aceastà actiune a sultanului, a dat si ea un pisar cunoscàtor de limbi stràine. Ali-bei si ìnsotitorul sàu din partea patriarhiei au venit la Bucuresti si interventiile lor pe lingà Kiselef sint cunoscute 3. Eforturile valiului de la Silistra se indreptau mai ales spre readucerea peste Dunàre a bàjenarilor ce se asezaserà in primàvara anului 1831 in satele de pe marginea Dunàrii in jud. Ialomita. Aici se gàseau in toamna aceluiasi an 30 de familii in satul Oltina, 40 in Beilicu, 50 la Mìrleanul, 60 la Cochileni s.a., bulgari si romàni. Cei mai multi erau pescari si voiau sà piece din aceste sate deoarece pescuitul, tàiatul stufului s.a. nu le erau la ìnde-mìnà 4. La inceput, bàjenarii ìncercaserà sà se ìnapoieze prin intelegere tacità cu « catanele de la Licbiresti ». Acestea opunìndu-se si reclamìnd autoritàtilor, bàjenarii au trecut la amenintàri, afirmind cà « leagà pe càpitan si pe catane » si-i due peste Dunàre 5. La 14 octombrie, citeva familii de bàjenari ce se asezaserà in ostrovul Nicoli (in dreptul satului Dudesti — Ialomita) au fost « ràpite » de consàtenii lor romàni de peste Dunàre si ìncercàrile de acest fel continuau 6. Dupà dispozitiile venite de la Bucuresti, ocirmuirea jud. Ialomita a permis inapo-ierea celor ce o doreau, dupà indeplinirea tuturor formelor legale. Acestea constau, in generai, din alcàtuirea listelor, asigurarea cà bàjenarii nu datorau nimànui nimic si stabilirea numàrului de vite cu care au venit, pentru cele in plus plàtind vamà 7. Uneori se cerea si aprobarea consulatului rusesc din Bucuresti. Toate aceste formalitàti durau destulà vreme. Astfel, 150 de familii de bàjenari din Mirleanu, Beilicu, Oltina, dar si din Fundu si Caraasan (Ilfov) se plingeau lui Kiselef cà asteptau de o lunà sà piece si nu li se dàduserà incà bilete. Pentru reìntoarcerea lor pe malul drept al Dunàrii a intervenit la Kiselef si Hasan-aga, protestind impotriva greutàtilor ce se fàceau « turtucàienilor »8. in sfìrsit, de la Oltenita, noaptea, fugeau altii, in legàturà cu cei de peste Dunàre care veneau sà-i ia cu luntrile .9
     Si alti functionari turci reusiserà sà-i aducàìnapoipebàjenari10. incà de la sfìr-situl lui aprilie 1831, pasa din Nicopol intervenise si el la Kiselef pentru a permite ìntoareerea peste Dunàre a bàjenarilor din aceste locuri si care se asezaserà in satele judetelor Romanati si Olt n. Din documente reiese cà aceasta era a doua incercare. Asa dupà cum raporta I. Càtuneanul, ispravnicul judetului
     1	Ibidem, p. 148 (doc. nr. 267).
     2	Arh. st. Bue., Vislieria, dos. 3 187/1831, f. 30—33.
3	JJoKyMeutnu,.., p. 152 — 153 (doc. nr. 275 si 277). Vezi si Arh. st. Bue., Vislieria, dos.
3	187/1831, f. 235-238 fi 352.
     4	Arh. st. Bue., dos. 3 187/1831, f. 333.
     6 Ibidem, f. 330.
     6	Ibidem, f. 332.
     7	Ibidem, f. 236 §i 362.
     8	Ibidem, f. 362 fi 382.
     9	Ibidem, {. 54 fi 357.
    10	Capugi bafa Emin aga de la Anhialo scria la Poartà la 11 iunie 1831 cà « a ajutat cu bani 285 de bàrbari, femei fi copii revenifi aici in ultimul timp». Vizirul il indemna sà atragà fi pe al{ii (ffoKyMemnu..., III, p. 151—154).
    11	Romanski, op. cit., p. 319.
88