Colonistii, nefiind inca inregistrati in catagrafie, conform art. 1 al « Asezà-mintului » din 1830 x, nu se pot prevaia de scutirile acordate, dar, ramasi pe mosie numai 3—4 luni din trecutul an agrieoi, nu-si recunosc nici o sarcinà 2,
Opozitiei arendasului, colonistii ii ràspund cu trecerea in judetul Bràila
apelind prin deputatul lor, Y. Nenovici, pina la generalul Kiseleffs. Rezultatul
a fost consemnat in ordinele Vorniciei din 5—6 septembrie 1831, prin care se
porunceste Buzàului si Bràilei sa cerceteze pricina « cu de-a màruntul » si,
de se dovedeste « dreaptà si netàgaduità, sa fie obligati a indeplini indatoririle
fatà de mosie, ca si ceilalti locuitori clàcasi » 4.
) » ~ * > »
    Nu avem alte date privitoare la felul in care a fost lichidat, pina la urmà, conflictul dintre colonistii bulgari si arendasul de la Fàurei, dar episodul, zugrà-vind mentalitatea tipie refractará a bàjenarilor bulgari fatà de rinduielile administrative, aratà dar cà, cel putin dupà 1830, colonistii nu se mai puteau bucura de avantajele prevàzute in asezàmint decit numai dupà ce se inscriau in catagrafie 5, màsurà menità sà punà capàt frecventelor stràmutàri practícate excesiv de bàjenari in perioada dintre 1831 si 1835.
    In legàturà cu aceastà laturà a instabilitàtii emigratici din acei ani, in Arhivele statului din orasul Buzàu se pàstreazà o bogatà corespondentà cu Bucurestii (Ocirmuirea jud. Buzàu, dos. 4 471 /1832, 2 985 /1833 §i 2 295 /Í835).
    Am aràtat mai sus cà, incepind din 1829, emigratia se intensificà in pàrtile Buzàului pinà prin 1832 6, cind càpeteniile bàjenarilor din Bucure§ti — in cazul de fatà Vasile Nenovici, deputatul lor pe lingà Divan — incep sà indemne pe colonisti sà se inapoieze in patrie 7.
    Nenovici, folosind indeosebi nemultumirile inerente provocate colonistilor prin inscrierea lor in rolurile de birnici, dupà trecerea celor trei ani socotiti de la venirea in tarà, reuseste sà agite másele de emigranti. Actiunea lui a avut un caracter destul de larg, de vreme ce administratia statului se vede, la un moment dat, in fata a numeroase cereri din partea unor « sdisti intregi de a se stràmuta peste granità in Turkia » 8.
    Autoritàrie din Bucuresti il acuzà pe Nenovici cà traficheazà cu aprobàrUe de intoarcere pe care reuseste sà le obtinà, incasind de la fiecare familie cite 6—10 sau 16 lei, si cheamà Ocirmuirea sà depisteze pe bulgarii bàjenari care au dat bani in acest scop, spre a fi despàgubiti 9. Ordinili Vistieriei n-a ràmas fàrà ecou: subocirmuirile au desfàsurat atunci o anchetà de mari proportii, cu declaratii fi semnàturi, prin satele judetului, fàrà sà identifice insà vreun caz10.
      1	Textul integrai publicat de C o n s t. N. V e 1 i c h i, in Rsl, III, 1958.
     2	Actul la St. Romanski, op. cit., p. 286.
     3	Ibidem, p. 287.
     4	Ibidem, p. 290—291.
5	Cf. Const. N. Velichi, Afezàmintele colonistilor bulgari din 1830, p. 119.
      6	Dintr-un Catastili de numele familiilor birnice plugare yi muncitoare ale orafului Buzàu, intoemit in 1831, dintre cele 305 familii, 127 sint, dupà nume, de origine bulgarà (Arh. st. Buzàu, Ocirmuirea, dos. 3 294/1832, f. 166—168); iar din Catastihul de negufàtorii fi meseriafii làcuitori prin satele judefului fi oraful Buzàu rezultà, tot dupà nume, cà dintre aceftia, 42 sint de ase-menea bulgari fi sirbi (Arh. st. Buzàu, Ocirmuirea, dos. 3 302/1832 f. 32—44). De altfel, insàfi mifearea demograficà afa cum apare in condicile de stare civilà pe anii 1832 — 1835 la biserica Sf. Nicolae-Sirbi, in raport cu a celorlalte enorii din oraf, e incà o dovadà a crefterii lor nume-rice (Arh. st. Buzàu, Condicile de stare civilà ale orafului Buzàu pe 1832—1835).
      7	Arh. st. Buzàu, Ocirmuirea, dos. 4 471/1832, f. 5.
     « Ibidem, dos. 2 985/1833, f. 1.
     9	Ibidem, dos. 4 471/1832, actul din 5 iunie 1833.
      10	Ibidem, dos. 2 985/1833, f. 13 fi 15; dos. 4 471/1832, f. 6, 7 fi 9.
10-c. 384
 145