La Arhivele statului din Bucurefti se aflà o bogatà corespondentà intre Divan, Marea Vistierie si Ocirmuiri referitoare la trecerea bulgarilor slivneni dincoace de Dunàre in vara anului 1830, precum fi la consecin^ele sociale, economice si politice ale emigratiei, care intr-adevàr a luat atunci proportii de masà 1.
    Organizarea si aprovizionarea punctelor de trecere, infiintarea carantinelor, prezenta trimisilor Yistieriei fi ai judetelor, evidenta nominala a tuturor celor ce trec, precum fi a directiilor spre care grupurile se indreaptà, sint numai citeva din importantele masuri luate in vederea primirii fi asezàrii refugiatilor in cit mai bune conditii. Dar, folosirea integrala a tuturor acestor posibUitàti organi-zatorice ràminea, in conditiile administratiei ruse dintre 1828 si 1834, in mare màsurà si la intelegerea lor 2.
    Ocirmuirea judetului Buzáu a ales atunci « dintre boieri pe cei socotiti mai destoinici pentru aceastà slujbà » 3, trimitind la schela Bràilei pe Mano-lache Mehtupciu 4, la Piua Pietrii pe Hristache sin State postelnic in Gura Nifcov si pe Dragomir sin Grigorie Bilboie din Macovei 5, numai la Càlàrafi judetul n-a avut pe nimeni.
    Cei mai multi slivneni sositi la Buzàu sint dintre cei care trec Dunarea pe la Piua Pietrii. Trei familii, avind 20 de suflete, ajung « dupà a lor cerere » la Buzàu, in ziua de 4 iunie 1830, insotite de un cinovnic 6; alte 66 de familii, cu 445 de suflete, vin in aceeasi luna, tot « dupà a lor cerere », dar formulind rezerva « de nu le va plàcea locul, sà meargà lingà Bucurefti pe mofia lui ¡ptefànicà Hagi Moscu », insotite de ambii cinovnici 7. Prin Bràila vin singure, in grupuri mici, 36 de familii avind 168 de suflete si 18 vite 8. in satul Fàurei, pendinte atunci de judetul Buzàu, s-au oprit 40 de familii ®.
    Din acte, se vede insà cà numàrul slivnenilor aciuiati lingà Buzàu in lunile mai si iunie 1830 a fost cu mult mai mare. Astfel, in catastihul celor sositi aici pinà la 8 iunie 1830 se aflà inregistrate 103 famibi (624 de suflete)10 ; la 23 ale aceleiafi luni, numàrul se ridicà la 164 de familii (947 de suflete)11, pentru ca in catagrafia nedatatà, dar, dupà locul pe care-1 ocupà in dosar, intocmità in mod sigur in anul urmàtor, 1831, sà se constate cà lingà oraful Buzàu ràmàseserà 107 familii de slivnenila.
    Raportul Ocirmuirii Buzàu càtre Divan, din 8 iunie 1830, referindu-se la fràmintàrile care agitau masa refugiatilor, aduce clarificàri pretioase cu privire la « statornicirea lor », subliniind interesul delegatilor (alefi dintre ciorbagii)
     1	Arh. st. Bue., Visteria, dos. 162/1830 fi 5 725/1843; Vezi Const. N. Velichi, Emigrarea bulgarilor din Sliven in Idra Romàneascà in anul 1830, in Rsl, X, Bucurefti, 1864, p. 289—314.
      2	26 de familii, iefite din carantina BrSilei la 26 mai 1830,« voind a se trage spre Buzàu», nu acceptà inso^irea lui Mehtupciu, se jeluie comandantului rus din oraf de la care obline un soldat, spre a-i scoate din ^inutul Bràilei, « ca sà fie slobode a se duce singure acolo, unde le va plàcea sà se afeze» (Arh. st. Bue., Visteria, dos. 162/1830, f. 89).
      3	Ibidem, f. 70.
      4	Ibidem, f. 89.
      5	Ibidem, f. 183.
      6	Ibidem, f. 481 fi 582.
      7	Ibidem, f. 583.
      8	Ibidem, f. 483, 804, 805, 806 fi 808.
      9	Ibidem, f. 944.
     10	Ibidem, dos. 162/1830, f. 166-167.
11	Ibidem, f. 234—238 ; c.f. C. N. Velichi, Emigrarea bulgarilor din Sliven. .., p. 301.
     12	Ibidem, f. 943-944.
143