Y. CRITICA §1 BIBLIOGRAFIE Ceskoslovenské PRednAsky PRO V. MezinàrodnI Sjezd Slavistù V SOFII, Praga, Editura Academiei cehoslovace de ¡jtiinte, 1963, 371 p. Din volumul Comunicirile cehoslovace la cel de-al V-lea Congres internacional al slaviftilor de la Sofia, ne propunem, in cele ce urmeazà, sà infàfiaàin problemele de istorie cu care slaviftii cehi s-au prezentat la Congresul de la Sofia. (Comunicàrile din domeniul limbii fi literaturii vor fi semnalate in volumul urmàtor din « Romanoslavica »). Cunoscutul husitolog ceh Josef Macek prezintà, intr-o forma de sintezà, citeva din problemele ideologiei busite, care intr-un mod sau al tul, au pàtruns in viafa social-politica a farilor slave in sec. al XV-lea (Ideologia husità fi forile slave in evul mediu, p. 323—327). Se poate spune, afirmà autorul, cà husitismul a fost, din punct de vedere istorie, primul program ideologie care a càlàuzit citeva dintre popoarele slave in lupta comuna impotriva bisericii, nobilimii fi feudalismului. Cu privire la problema legàturilor culturale dintre slavii apuseni fi ràsàriteni in sec. al XIV-lea fi la inceputul sec. al XV-lea se intituleazà o alta comunicare semnatà de Josef Macùrek (p. 329— 333). Pe baza comparatici dintre formulami diplomatic al cancelariei cehe, ucrainene fi moldo-venefti, din a doua jumàtate a sec. al XIV-lea, Macùrek admite cà actele de cancelarie din Ucraina sud-vesticà fi din Moldova prezintà numeroase analogii fi similitudini cu formúlele documentului ceh — ceea ce implicà o penetrale a elementelor de limbà fi culturà diplomatica cehà spre ràsaritul Europei in aceastà perioadà (Vezi fi prezentàrile noastre in legàturà cu aceastà problema in Rsl, Vili, p. 539-542). Interesante sint consideratile istorice, fàcute pe marginea unor momente pregnante din dezvoltarea social-economicà a societàri precapitaliste din Europa pinà la 1848, de càtre Oldrich Riha in studiul sàu Baza fi caracterul « mifcàrilor de redefteptare nafionalà », ca etape ale evolufiei social-economice (p. 335 — 340). Riha afirma cà istoriografia de pinà acum s-a mulfumit, in ceea ce privefte analiza conceptualà a « mifeàrii de redefteptare nafionalà », numai cu rezultatele obfinute de cercetàrile de istorie literarà, fàrà a da atenfia cuvenità transformàrilor politice fi sociale din aceastà perioadà. Cercetàrile istorice nu fi-au pus problema participàrii, la desfàfurarea acestui proces complex, a bazei social-economice, care ne inlesnefte infelegerea prefacerilor intervenite in desfàfurarea mifcàrilor de redefteptare nafionalà. Pornind pe aceastà linie, fenomenele ne apar mult mai complexe. Ìnrudità cu tema de mai sus este fi comunicarea lui Josef Koci despre Ràscoalele firinefti fi mifcarea de redefteptare nafionalà cehà (p. 341 — 345). Autorul precizeazà, de la inceput, cà in ràscoalele fàranefti din perioada feudalismului tirziu, iobagii cehi au luptat alàturi de iobagii germani. Lucrai acesta s-a produs chiar fi in timpul mifeàrii revolucionare husite, dupà cum aefiuni similare au avut loc cu prilejul marilor turburàri fàranefti din sec. al XVII-lea fi al XVIII-lea. Situafia se complica insà o datà cu aparifia fenomeneior de destràmare a feudalismului, cind problema nafionalà sporefte in confinut fi capàtà o anumità semnificafie. O comunicare mai cuprinzàtoare se datorefte lui Karel Herman fi J. KHìek fi trateazà despre Insemnàtatea istoricà a celor trei revolufii rusefti pentru popoarele din Europa Centrali fi mai ales pentru Cehoslovacia (p. 347—361). Pentru a dovedi cà victoria noii orinduiri sociale n-a fost un fenomen intimplàtor pentru majoritatea popoarelor din centrul fi sud-estul Europei, autorii ifi impart expunerea in patru capitole, ale càror titluri indicà in mod dar sensul ideilor din context: 1) Capitalismul fi popoarele din Europa centralà ; 2) Perioada imperialismului— ajunul revolufiei proletare ; 3) Revolufia din Octombrie — premizà a eliberàrii popoarelor din fàrile Europei centrale fi 4) Socialismul — singura garanfie pentm dezvoltarea infloritoare a popoarelor din Europa centralà. 24 - c. 384 369