ceea ce demonstreazà atit puterea lor ca mijlocitori ai schimburilor, cit fi continuitatea legàturilor ce le aveau cu oracele sud-dunàrene pe unde se aduceau asemenea produse. Recenta cercetare a registrelor vamale din Brasov si Sibiu, din prima jumàtate a secolului al XVI-lea, a ingàduit fixarea unor noi concluzii de ansamblu §i asupra negotului extern al 'J'àrii Romànesti.
    Potrivit acestor registre, negutàtorii munteni au adus, in 1503, la Brafov, màrfuri orientale in valoare totalà de 2 749 772 de aspri. Ei proveneau din: Cimpulung, Tirgsor, Gherghita, Tirgoviste, Bucuresti, Stoenesti, Albesti, Buzàu, Bràila, Pitefti si Rucàr (in ordinea volumului de afaceri). Primele cinci centre enumerate, orase vechi fi importante, totalizeazà 2 437 862 de aspri, adicà 88% din totalul màrfurilor tranzitate la Brasov 1. O primà constatare — pe temeiul cifrelor citate — arata rolui preponderent al oràsenilor in realizarea comerfului extern : ei efectueazà aproape totalitatea tranzactiilor, participarea negutàtorilor din sate insumind abia citeva procente din totalul valoric. Acest fapt inseamnà, implicit, cà intreaga politicà a voievozilor de a sprijini comerful extern al (àrii favoriza, in primul rind, activitatea tirgove\ilor, principalii beneficiari ai interventiilor efectúate de autoritatea de stat impotriva oprebstilor si abuzurilor concurenjilor brasoveni. A doua constatare este cà orasele concen-trau traficul cu màrfurile orientale si cà in tirgurile mari, indeosebi la Cimpulung, Tìrgofor, Gherghita, Tirgovifte si, intr-o màsurà mult mai redusà, la Bucuresti 2 se aflau principalele depozite ale màrfurilor aduse prin Peninsula Balcanicà.
    0	situale similarà oferà si piata Sibiului, unde, la 1500, soseau cu aceleasi màrfuri « turcesti », negutàtorii din Curtea de Arges, Rimnicul-Vilcea, Cimpulung, Tirgovifte, Bucuresti fi din satul Màrcesti 3.
    De cel mai mare Ínteres ar fi fost cunoasterea — tot pe temeiul cifrelor — a negotului tirgovetilor munteni cu Peninsula Balcanicà destinai consumului intern al ^àrii Romànefti (si nu numai pentru tranzitul spre Transilvania) 4. Pierzindu-se insà catastifele vamefilor de la vadurile Dunàrii, ca si registrele vistieriei domnesti, asemenea cifre nu ne mai sint cunoscute.
    Totufi, drumul parcurs de negutàtorii 'J'àrii Romànesti — de tirgoveti, in primul rind — ca realizatori ai schimburilor externe se poate aprecia tot dupà datele registrelor Brasovului. In 1503, din totalul de màrfuri orientale importate in oraful transilvànean (4 246 034 de aspri), partea negustorilor de la sud de Carpati se ridicà la 2 749 772 de aspri sau 64,8%, in timp ce braso-venii, la ei acasà, aduc din aceleasi articole numai 1 296 897 de aspri sau 30,5%, mai putin de jumàtate din ceea ce realizau « colegii » lor munteni 4. La 1503,
     1	Cífrele sint date din disertaba: Radu Manolescu, Evolufia schimbului de márfuri al fárii Románefti ji Moldovei cu Brafovul in secolele XIV—XVI, vol. II, Bucurefti, 1960, anexa I (in continuare: R. Manolescu, Diserta(ia). Aceste cifre intregesc pe acelea publícate de acelafi autor in Schimbul de márfuri dintre Tara Románeascá ji Brafov.. in SMIM
II,	1957 (in continuare :R. Manolescu, Bra$ovul), ji Radu Manolescu, Comerful fárii Ro-mánefti fi Moldovei cu Bra$ovul (Secolele XIV—XVI), Bucurefti, 1965, p. 172 (in continuare Comerful).
     2	Pentru Bucurejti, vezi R. Manolescu, Aspecte din istoria negofului bucureytean in secolul al XVI-lea, in « Studii», XII, 1959, nr. 5, p. 25—69, indeosebi anexa 16, p. 67.
’Radu Manolescu, Relafiile comerciale ale fárii Románefti cu Sibiul la inceputul veacului al XVI-lea, in « Anal. Univ. Bucurejti, seria §tiin(e sociale-Istorie» 1956, nr. 5,
p. 207-240.
    4	Radu Manolescu, Disertafia ; idem, Brafovul, p. 173, cu procentele 68%§i 31,3%, ibldera, Comerful, Anexa. ín 1530, registrele Brajovului cuprind date numai pe 6 luni: negu^átorii fárii Románe^ti aduc 59,3% din totalul márfurilor orientale, brajovenii 20,2%,
 190
%