De altfel, Neamtul, farà a se specifica dacá este vorba de cetate sau de tìrg, apare documentar incà de pe la 1404 si 1407, cind sint menzionati boierii §andru Neamtul („ ... ìmn IIIdNApbJ H’kiUfUK'Ki... “ x) si Dragos de la Neamt („...MAN Àparoui wt	... “)2. S-ar putea identifica si cu cetatea Neam-
tului, care, asa cum au dovedit-o recentele sàpàturi arheologice, a fost constru-ità la sfirsitul secolului al XIV-lea, adicà in vremea lui Petru Musat3.
    Aceastà identificare ar fi motivata doar de faptul cà in lista oraselor din cele mai vechi cronici rusesti, alàturi de orase fi tirguri sint trecute si cetà-Zile. M. N. Tihomirov identificà „HkiH'fe'iK k ropd^“, adicà « Neamtul in munti », cu Cetatea Neamtului fi localizeazà ca atare asezarea respectivà 4. A. N. Nasonov, mentinindu-se la aceeasi lecturà, localizeazà Neamtul in Transilvania, identificindu-1 gresit cu actualul Nemeth de pe Somej 5.
    Avind in vedere rezultatele cercetàrilor arheologice de la Suceava, unde s-a dovedit cà tirgul precede cetatea, putem presupune, ca ipotezà de lucru, cà si in cazul Neamtului, fenomenul a fost identic, adicà Cetatea Neamtului a fost inàltatà in preajma tìrgului Neamt, existent anterior. Acest considerent ne determinà sà identificàm « H'k.M’fc'ih », din lista de mai sus cu tirgul Neamt, §i nu cu cetatea Neamtului.
    4.	« E ropaje Kopomwhok’k kjaunk », adicà in Munfi Piatra lui Cràciun. Este orasul Piatra-Neamt sau Piatra. In actele moldovenesti de la ìnce-putul secolului al XV-lea orasul este mentionat pe Bistrita cu denumirea de Piatra lui Cràciun si nu incape nici o indoialà asupra identificàrii si localizàrii sale. Astfel, in actul din 31 iulie 1431 se arata cà mànàstirea Bistrita a primit in danie douà prisàci si casa lui Cràciun din Piatra : «... aomti KOpciìÌHOK'h wt KdiiUNd» 8- In actul din 25 ianuarie 1446, prin care $tefan Voievod dàru-ieste lui Mihail logofàtul satul Yinàtori pe Bistrita se spune cà satul se aflà mai jos de tirgul Pietrei lui Cràciun «hì BhctPHUH 1410 c8tk iiohokc T«pr\* wt Kopo'ifHfKd KdiHfH’k“7. Vechimea acestei asezàri cu caracter urban, dovedità pentru epoca lui Petru Musat, in urma cercetàrilor arheologice metodice de pe teritoriul actualului oras Piatra-Neamt, pare sà fie cu mult mai mare. Astfel, in urma recentelor descoperiri de pe Bitca Doamnei, s-a emis ipoteza unui centru social politic existent aici anterior invaziei tàtarilor din 1241 8. in felul acesta, ca si in cazul asezàrii numite Iaski torg, se poate admite, tot ca ipotezà, cà asezarea Korociunov Kamen ar data incà din secolul al XIII-lea.
   5.	«	» adicà Suceava. Este orasul Suceava, capitala Moldovei incà din secolul al XIV-lea. Alàturi de tirgul Sucevei a existat si cetatea pe care o gàsim mentionatà sub forma « ropo,\'fe Go4dK"b » in actele din anii
      1	Ibidem, vol. II, p. 625.
      2	Ibidem, vol. II, p. 628.
     3	N. Constantinescu, Date noi in legâturâ eu Cetatea ¡\eamfului, m SCIV, an. XI, 1960, nr. 1, p. 81 çi urm. ; idem, Din nou in problema Cetâfii Neamtului, în SCIV, an. XIV, 1963, nr. 1, p. 217 çi urm.
     4	M. N. Tihomirov, op. cit., p. 228.
     6	A. N. Nasonov, op. cit., p. 142 — 143.
     6	M. Costàchescu, op. cit., vol. I, p. 325.
      7	Ibidem, vol. II, p. 472.
      8	C. Scorpan, Les découvertes du « Bitca Doamnei » et la possibilité de l'éxistence d'un cnezat moldave pendant le XIII-e siècle, în „Dacia”, N.S., IX (sub tipar).
212