TRANZITUL ARMELOR SÎRBESTI PRIN ROMANIA, SUB CUZA-VODÁ (1862)
CONSTANTIN C. GIURESCU
    O característica a politicii externe románesti in vremea lui Cuza Vodà au fost strinsele raporturi cu sirbii. Ele erau determinate in primul rind de coincidenta de interese : situatia similar;! a celor douà state fatà de puterea suzeranà, Turcia, dorinta lor legitimà de a-si cìstiga independenta, necesitatea, in vederea atingerii acestui scop, de a-si intàri continuu fortele armate, de a-si màri potentialul militar. Atit Cuza, cit si Mihail Obrenovici urmàresc cu persistenza sporirea armatelor respective si inzestrarea lor cu armament modern. E o tràsàturà comuna si permanentà a celor douà domnii1. Se adauga la acest element esential constiinta unor vechi legàturi pasnice si de prietenie intre cele douà popoare 2, adàpostul pe care il gàsiserà la noi revolutionarii sirbi la inceputul veacului al XIX-lea si refugiatii lor politici 3, relatiile economice
—	Serbia importa mari cantitàti de sare din tàrile noastre 4 —, comunitatea de credintà, in sfirsit relatiile personale dintre familiile domnitoare. Obrenovicii aveau in Muntenia intinse proprietàti, care le aduceau venituri importante 5 ;
     1	Vezi pentru relatiile româno-sîrbe in vremea lui Cuza, A. D. X e n o p o 1, Istoria românilor, ed. a Ill-a, vol. XIII, Bucureçti, 1930, p. 145 — 148 ; Gh. I. Bràtianu, Politica externa a lui Cuza Vodà fi dezvoltarea ideii de unitate nationalâ, în RIR, II (1932), fase. II—III, p. 137—141; R. V. B o s s y, Agenzia diplomatica a Romàniei in Belgrad fi legàturile politice româno-sîrbe sub Cuza-Vodâ, Bucureçti, 1934, 59 p. în continuare: Agenzia Belgrad.
     2	N. I o r g a, Oltenia fi Serbia, Valenii de Munte, 1915, 31 p.; idem, Din legàturile noastre cu sirbii. Corespondenfa româneascâ a voievozilor din Cladova, Bucurefti, 1915, 15 p.; idem, Relations entre Serbes et Roumains, Bucureçti, 1922, 53 p. ; idem, Un vieux livre roumain sur la Serbie (1865) in RHSEE, IV (1927), p. 25-29.
     3	N. I o r g a, Deux cloches serbes en Roumanie, in « Bulletin de l’institut pour l’étude du sud-est européen», VIII (1921), p. 58; C o n s t. C. G i u r e s c u, Populatia jude^ului Putna în 1820. Constatâri demografice, administrative, economice fi culturale pe temeiul unui recensâmînt fiscal inédit, Bucureçti, 1941, p. 14—15 ; idem, Istoria românilor, ed. a 2-a, vol.III, Bucuresti, 1944, p. 325, çi vol. III , Bucureçti, 1946, p. 505.
     4	I. C. F i 1 i 11 i, Domniile romane sub Regulamentul Organic: 1834—1848, Bucureçti, 1915, p. 35, 204—207 çi passim; idem, Une lettre du prince de Serbie au prince de Valachie en 1844, în RHSEE, III (1926), p. 92-97.
     s Ionel Dàrdalâ, Mofiile dinastiilor sîrbefti în Romania, in RIR, XVI (1946), p. 273—281 ; în total zece moçii mari în Muntenia, intre care Hereçtii din Ilfov, eu un adevàrat palat, plus casele din Bucuresti. pe podul Mogosoaiei.
3	— c. 384
 33