0 altä publicatie de nuantä narodnicä, in care tendintele internationaliste erau puternic exprimate, publicatie larg räspinditä printre membrii cercurilor revolutionäre secrete, a fost gazeta « PaßoTHHK » (1875—1876). Redactorii gazetei, printre care un rol important 1-a avut Zamfir Arbore-Ralli, tineau un contact strins cu revolutionarii aflati in Romania, sfätuindu-se asupra orientarli, continutului si chiar dezbätind articolele publicate in cadrul gazetei. ln coloanele acestei gazete au fost publicate o serie de articole sub titlul Asociafia Internationalä a Muncitorilor, in care se expunea amänuntit istoria creärii Internationalei I si se treceau in revistä succesele luptei de clasä ale muncitorilor din Europa apuseanä1.
    Experienta miscärii muncitoresti din tara noasträ si pätrunderea pe dife-rite cäi a stirilor privind activitatea Internationalei I au fäcut ca in deceniul al 8-lea al secolului trecut ideea necesitätii unirii muncitorilor in lupta lor, a solidaritätii proletare, sä capete o acceptie unanimä in miscare, sä devinä unul din púnetele programatice de bazä ale acesteia.
     Astfel, « Societatea ciubotarilor » din Iasi, una din primele asociatii profe-sionale muncitoresti organízate cu sprijinul socialistilor, pe principii de clasä, mentiona in statutele sale, adóptate in 1879 : « . . . Räul cu care trebuie sä ne luptäm nu e intre acelea care pot fi invinse de luptätorii dezuniti. Sintern slabi unul eite unul si nu putem imbunätäti starea noasträ ; uniti insä vom fi tari, càci « unirea face puterea ». Sä ne desteptäm dar, si, urmind exemplul tuturor lucrätorilor din lume, sä formäm o societate fräteascä . . . » 2.
    Aproximativ concomitent cu munca de creare a unor asociatii profesionale muncitoresti, socialistii romàni initiau aparitia unor organe de presä si tipä-rituri in care ideea necesitätii solidaritätii internationale a proletariatului si a eliberärii sale prin propriile eforturi era preluatä din documéntele oficíale ale Internationalei si transpusä ca o linie de conduitä pentru tinära miscare socialistä din Románia.
     Intr-un proiect de program al cercurilor socialiste, enuntat in 1879, figura, de pildä, urmätorul punct : « Sobdaritatea poporului muncitor din toatä lumea, färä deosebire de nationalitate » 3. In brosura publicatä la Iasi sub titlul Un studiu psychiatric urmat de citeva comentarii asupra ideilor sánátoase, in care se schita de asemenea un program al cercurilor socialiste, se sublinia : « Emancipala muncitorilor prin ei insisi, zice unul din paragrafele statutelor « Socie-tätii Internationale de Muncitori » 4.
    Gazeta « Inainte », care se subintitula « organ democratic socialist si al proletariatului román », isi exprima fätis atasamentul fatä de cauza Internationalei. Redactorul gazetei considera ìntr-un artieoi publicat la 26 octombrie 1880 cä fruntasii Internationalei, printre care era relevat K. Marx, reprezintà un sprijin moral ce insufleteste pe sociabsti in organizarea si pregätirea de luptä a proletariatului din tara noasträ. « Salutäm fi multumim . . . prin intiiul numär al primului nostru ziar democratic-socialist román, cetätenilor mai jos semnati din diverse täri, care . . . ne-au insufletit . . . Marx si Trost, membri conducätori ai Internationalei la Londra, Vander Abeele, membru fi conducätor al Internationalei in Belgia, Py. Margal fi E. Moragas, conducätor al Inter-
1	Vezi mai pe larg articolul lui B. S. I t e n b e r g. I HnmepHaiiuoHaji..., p. 22 — 23.
      2	Documente privind ràzboiul pentru independentâ, vol. I, partea I-a, p. 689.
     3	« Besarabia», an. I, nr. 9 din 29 octombrie 1879.
4	Un studiu psicychiatr urmat de citera comentarii asupra ideilor sânâtoase, Iaçi, 1880, p. 31.
2	- c. 384
 17