marfà 1 ; in 1835, Ivancea Abagiu ot Sàrata se judecà cu Docea din Sàrata pentru 1 120 de lei 2 ; Ivan sin Stoian, bàcan in orajul Buzàu, are trei bàie^i in pràvàlie3 ; in 1838, brutarul bulgar Cbiru sin Dobre are 2 lucràtori3 ; Enache sin Jàlescu, bogasier, are 3 bàieti in pràvàlie 3.
    Catagrafia din 1838 ne aratà cà, la acea datà, se gàseau in orasul Buzàu, intre colonistii bulgari : 7 croitori, 5 circiumari, 3 cizmari, 2 bàcani, 2 cojocari,
2	lemnari, 2 abagii, 2 dulgheri, 2 càldàrari, 2 brutari, 2 negutàtori, 2 arendasi,
1	boiangiu, 1 bogasier, 1 cavai, 1 bra§ovean, 1 rotar, 1 fierar, 1 simigiu,
1	calpacciu si 1 rachier, in total 42, dintre care 17 erau patentari, altii 11 cu ateliere (poate si pràvàlii), in care lucrau 23 de ucenici, calfe si lucràtori, bulgari de origine 4.
    Datele acestea, adàugate la cele privitoare la gràdinari, ni-i prezintà pe colonistii bulgari ca pe o categorie socialà bine orientatà in toate ramurile proce-sului de productie de la oras ; ei preluaserà o parte importantà, pentru vremea aceea, a productiei si circulatiei màrfurilor, incit rolul lor in viata economicà a orasului creste continuu, cu cit ne apropiem mai mult de secolul al XX-lea. Marea disproportie dintre ponderea pe care o au in cultura legumelor fatà de industrie si comert este insà vàdità si, desigur, numai lipsa unei industrii in care s-ar fi putut angaja a silit pe cei veniti mai in urmà sa ingroase rindurile celor ce se ocupau cu gràdinàritul.
★
    Toate cele aràtate mai sus constituie, dupà pàrerea noastrà, suficiente temeiuri sà afirmàm despre colonistii bulgari de la Buzàu cà n-au format o masà omogenà din punct de vedere al situatici lor materiale. Capitalul cu care au venit, locul pe care-1 ocupà aici in procesul de productie impun in rindurile lor insemnate diferentieri de clasà. Unii din ei, nu multi la numàr, ajung sà stàpineascà numeroase proprietàti, terenuri arabile, oi, vite mari5, case, pràvàlii 6 si chiar fonduri bànesti, pe care le folosesc in intreprinderi industriale 7, comerciale sau chiar in scopuri càmàtàresti 8. Acestia se recrutau din rindurile patentarilor, adicà ale acelora mai instàriti, care reusiserà sà se califice intr-o meserie si, datorità pozitiei lor economice, sà se alàture burgheziei romànesti in formatie.
    Pe o treaptà mai jos se aflau birnicii — cei mai numerosi —, dintre care nu toti reusiserà sà ia in posesiune un lot de pàmìnt din mosia orasului si, fie cà
      1	Ibidem., dos. 4 359/1832.
     2	Ibidem, dos. 11 604/1835.
     3	Arh. st. Buc., Catagrafii (catagrafia orasului Buzäu).
4	Scutirile acordate bäjenarilor care practicau meseriile ?i nego^ul, cuprinse in jurnalul
Sfatului administrativ extraordinar, din 24 decembrie 1832, au fost aduse la cunoftinfa Ocir-muirii de Buzäu sub forma unei« inftiinjäri» a Vistieriei (Arh. st. Buzäu, Subocirmuirea Pirscov, dos. 4 471/1832, f. 1). Cf. Const. N. Velichi, Afezämintele coloniftilor bulgari din 1830, p. 117—138). Textul integral al acestei inftiinfäri a fost publicat recent de Marin Bra-ni$te in « Mitropolia Olteniei», XIV, Craiova, 1962, 7—9, p. 547—548.
     6 Arh. st. Buc., Catagrafii, ora^ul Buzäu, mapa 96.
     6	Dragne sin Vilcu ot Buzäu cumpärä la 29 august 1836 de la Nedu sirbu o casä cu locul fi imprejurimile ei (Arh. st. Buzäu, Primäria, dss. 3/1832, f. 281; vezi $i f. 186).
     7	Ivancea Slivineanu se judecä in 1839 pentru nifte prävälii (Arh. st. Buzäu, Tribunalul, dos. 209/1839).
     8	Pentru bani da{i cu imprumut fi nerestituiji, vezi Arh. st. Buzäu, Tribunal, dos 99./ 1832, dos. 224/1833, dos. 473/1835.
151