care-fi stabilesc depozitele de màrfuri la Constantinopol, probabd fi in alte centre, ca Adrianopol fi Brusa, fi ifi continua activitatea pinà la instaurarea definitiva a puteru otomane. Din 1454, cínd o flota turceascà de 56 devase face o prima incursiune, fi pinà la 1484 — ocuparea Chibei fi Cetàtii Albe —, ìntr-un interval de trei decenii, Marea Neagrà devine un lac turcesc 1.Acest fapt nu va aduce intreruperea traficului de màrfuri, dar va provoca schimbarea compietà a beneficiardor ; ràmin aici numai negustorii supusi ai sultanului fi aflati sub « protectia » armelor sale.
    Care au fost porturile folosite de comertul maritim al 'fàrii Romànefti? Stàpinirea deltei Dunàrii, deci a portii de intrare, a constituit unul dintre obiec-tivele pobticii voievozdor munteni. Arabul Abulfeda (Abul Fida), autorul unei geografii universale, terminatà pe la 1321, noteazà cà « Isaccea » (Isakgi) este un oraf in fara Vlahilor (Alualak) fi in dependentà de Constantinopol 2. Sint de retinut deci stàpinirea romàneascà fi legàtura cu capitala Bizantului. ín 1324—1328, in urma, poate, a unor lupte cu tàtarii, Basarab I ifi intinde stàpinirea pinà spre Chiba, de-a lungul Dunàrii maritime 3. ìn 1337—1338, emirul de Efes, Umur beg, pàtrunzind in Marea Neagrà cu 300 de vase, ajunge la Chiba, « la granita Ylahiei », fi incepe sà prade. «Crestinu » (identificati de cercetàtori cu romànii), dìndu-si ftire prin focuri aprinse, adunara « multe trupe », dar, dupà luptà aprigà, au fost infrinti fi ucifi 4. in 1403, hotarul fárii Romànefti ìnainteazà mai spre est, prin ocuparea Chibei insàfi, aflatà pinà atunci sub conducerea genovezà B. Un an mai tirziu, voievodul Mircea cel Bàtrin stàpinefte fi Dobrogea, pinà la Sdistra 6, pe care o apàrà impotriva atacurilor otomane 7. Este momentul de maximà intindere teritorialà a fàrii Romànefti, care ajunge, de-a lungul intregului tàrm dobrogean, la Marea Neagrà ; este totodatà realizaren politicii domnilor romàni de a stàpini iesirea spre mare, politicò motivata, credem, tocmai de legàturile continue, de traficul pe aceste cài. Aceastà situatie favorabdà a fost de scurtà duratà : moldovenii ocupà Chiba 8, probabd in 1411, iar ìn 1417 turcü cuceresc Dobrogea. Dar competitia pentru controlul importantului port-cetate dunàrean continuà. ìn 1445, la Chiba se gàsea, din nou, o garnizoanà munteanà: Wallerand de Wavrin, participant
1	M. B e r z a, La mer Noire à la fin du moyen-âge, în« Balcania», IV, 1941, p. 431—432.
     2	Géographie d'Aboulfeda, ed. J. T. Reinand, Paris, 1848, p. 31, fi M. G u b o g 1 u, Peninsula Balcanica in descrierea lui Sarif al Idrisi fi a altor câlâtori arabi, Bucurefti, 1962, p. 10 (în manuscris).
     8	Constantin C. Giurescu, întemeierea mitropoliei Ungrovlahiei, în « Biserica ortodoxâ romàna», LXXVII, 1959, nr. 7—10, p. 684. Istoria României, vol. II, Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R., 1962, p. 151.
     4V. Laurent, La domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paléologue, in RHSEE, XXII, 1945, p. 197—198; M. Alexandrescu Dersca, L’expédition d'Umur beg d'Aydin aux bouches du Danube (1337 ou 1338) in « Studia et Acta Orientalia», II, 1960, p. 3—23.
     s P. P. Panaitescu, Legàturile moldo-polone in secolul XV si problema Chiliei, în Rsl, III, 1958, p. 100-101.
      6	Istoria României, vol. II, p. 378.
      7	P. S. N â s t u r e 1, Une victoire du voévode Mircea VAncien sur les turcs devant Silislra (c. 1407—1408), în « Studia et Acta Orientalia» I, 1957, p. 239—247.
     8	F. Constantiniu fi Ç. Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412) fi situafia internafionalâ a Moldovei la începutul veacului al XV-lea, în « Studii», an. XVII, 1964, nr. 5, p. 1 138. Tratatul de la Lublau, din 15 martie 1412, prevede ca în cazul împâr{irii Moldovei, partea de sud a {ârii, inclusiv Chilia, sa revinâ Ungariei. P. P. Panaitescu op. cit., p. 100, considera câ ocuparea Chiliei de moldoveni s-a produs abia în 1426.
174