timp relativ seurt corpul omenesc poate rezista — farà a avea decìt prea pu^in sau chiar de loc de suferit — la temperaturi neafteptat de ridicate l, aça încît o treeere prin foc — departe de a mai aparea ca o « minune », pe care fie câ trebuie sa o acceptàm cu o naivà credulitate, fie câ trebuie sà o respigem ca pe o pura imposibilítate — râmîne explicabilà din punct de vedere stiinfific fi, in cazul special al lui Nicodim, ea este fi istoricefte plauzibilà. ìntr-adevàr, socotind, in lumina celor de mai sus, trecerea prin foc a lui Nicodim drept o probà judiciarà — la care el s-a supus fie sub imperiul unei constringeri de ordin moral, fie (mai probabil) al uneia manu militari — ohtincm punctul de piecare necesar pentru cercetarea faptului istorie in sine, pe temeiul celei mai vechi fi, in consecinfà, celei mai pufin alterate consemnàri a tradirei privitoare la el, relatarea lui Paul de Alep 2. Ceea ce izbefte din primul moment la aceasta este naivitatea, aproape copilàreasca, a viziunii pe care arhidiaconul arab o are asupra desfàfuràrii evenimentelor ; dar, cum am vàzut, faptul nu trebuie sa ne mire, càci el apare constant in tot cursul însemnàrilor de càlàtorie fi fine de ìnsàfi psihologia autorului. Imposibile apar, desigur, fi dania de sate, ajutorul pentru ridicarea mànàstirii, ca fi dàruirea cadeItiitii, dar asupra acestor adaosuri tìrzii la forma iniziala a tradirei, datorate càlugarilor de la Tismana, ne-am oprit mai sus. Ceea ce ramine însâ de discutât este locul in care s-a petrecut presupusa « minune » (in realitate, « proba » trecerii prin foc) 3, càci, evident, ideea ca Nicodim s-ar fi dus, din proprie iniziativa, la Buda (aceasta ar fi « thè city of Bodom, thè residence of thè Cràl of Hungarv », despre care amintefte Paul de Alep) pentru a converti la crestinism (« thè faith of Christ »), in propria sa capitala, pe regele « calolic fi apostolic » al ITngariei, nu poate fi decìt absurda. Este de observât câ, daca in scrierea arhidiaconului arab Buda apare indicata précis cu numele de « Bodom»4, acest nume nu este folosit numai pentru a desemna capitala regatului maghiar de odinioarà: tot el apare, alàturi de acela de « Fiddin », fi pentru oraful Yidin 6. Este evident cà in textul privitor la trecerea lui Nicodim prin foc nu este vorba, la scriitorul arab, de o simpla confuzie de nume, ci de confuzia ìntre douà localitàfi — Buda fi Bdin (Vidinul, cu numele lui slavon), ambele cunoscute lui doar ca nume fi pentru el omonime 6 — caci textul precizeazà despre enigmaticul Bodom « refedint a regelui Ungariei ». Ar fi, desigur, greu sà precizàm cìnd, unde fi de ce s-a produs aceastà confuzie, sau màcar daca ea se datorefte într-adevâr arhidiaconului arab 7 ; dar ar fi ìncà fi mai greu de acceptai cà ne-am putea afla 1 Ch. H. Best si N. B. Taylor, Bazele fiziologice ale practicii medicale (traducere din englezà), Bucurefti Edit, medicala, 1958, p. 686 — 687:« §tim cu totii cit de insuportabilà e caldura unei zile càlduroase, umede, fi cit de ufor — comparativ — e suportatà aceasta atunci cìnd aerul este cald fi uscat. Un om poate sà-§i menfinà o temperaturà normalà intr-o atmosfera mergind pinà la 121—132°C (temperatura la care s-ar frige o fripturà), cu condifia ca aèrul sà fie uscat . .. Pe de alta parte, o atmosfera umedà cu o temperaturà de 49° produce o creftere rapidà a temperatura corpului fi nu poate fi suportatà mai mult de cìteva minute». Cu toate acestea, o« treeere prin foc» afa cum fi-o inchi-puie §tefan leromonahul (treeere peste un rug aprins) nu ni se pare posibilà. Exemplele de asemenea « treceri prin foc» adunate de Muratori (loc. cit., in notele precedente) aratà cà proba se efectua prin trecerea — evident, de foarte scurtà duratà — printre douà ruguri incinse. Tot Muratori citeazà un caz de probà contestatà, pentru cà, in urma ei, cel ce i se supusese s-a ales totufi cu grave arsuri. Trecerea prin foc era posibilà, dar ràmìnea o incercare hazardatà. 2 Paul de Alep, Travels of Macarius, vol. II, p. 352: « He went to the city of Bodom, the residence of the Crai of Hungary, and preached him the faith of Christ. The Crai answered him: I will light up a great fire, and if you pass through it, with your robes and gospel unhurt, I will believe you. The Saint did so: he passed through the fire, together with his Deacon, who all the while threw incense: and, for this, their belief in him was great. The Crai gave him valuable gifts, among which thirty villages ; and he bestowed on him great means fot the construction of this convent < Tismana, càci Paul de Alep nu cunoftea Vodita> . . .». 3 Evident cà Nicodim nu se putea gàsi in situatia de a fi silit sà-si justifice ràminerea in confesiunea ortodoxà la Tismana, in propria sa mànàstire, asa cum prezintà lucrurile Viafa. * Paul de Alep, Travils of Macarius, vol. II, p. 357: « The city of Bodom is eight days distant . The greater part of his inhabitants are Majars or Hungarians, under the governement of the, Caesar, this is the Emperor of the Alamans, who is also called Emperor of the Niemsas whose residence is named Baj . .. , five days distant from the former. . .» Cf. si, citeva rinduri mai jos despre pafalicul din Buda, precum si p. 337 (extremitatea granirei turcesti in susui Dunàrii). 5 Pentru numele de« Fiddin», ibidem, p. 357: « On Friday, we left the miners and traced back our steps to the lowlands of Wallachia, having finished with the mountains. We first entered within the rule of the Cadiship of Fiddin; then we entered that of Craiova, where the Bano rules with an extent of jurisdiction over five Cadiship ». Apoi, p. 365: «From this convent <« Bogovates» = Bucovà$> to the second convent of Bodom is a days journey. Its name, in Greek is Phendones < transcrierea erasmianà a traducàtorului englez pentru grecescul > ; and in it resides a Metropolitan, who has jurisdiction over five hundert villages, all Bulgarian». 6 In scrierea arabà curentà, semnele ajutàtoare pentru vocale omitindu-se de cele mai multe ori, ambele nume* reduse numai la consonante, apàreau ca foarte asemànàtoare. Este greu de crezut cà forma slavonà de Bdin a fost comunicatà lui Paul de Alep de càtre un informator de limbà romànà, afa cum este de admis pentru« Caesar» (= ^ar) fi « Baj» (= Beci) forme slave indeobfte folosite in limba veche romàneascà. Forma romàneascà veche pentru Vidin este « Dii» (probabil ea insàfi derivare din Bdin). Stim insà cà la Tismana, in secolul al XVII-lea, se aflau nu numai càrturari stiutori de limbà slavà, ci chiar fi unii de origine sud-dunàreanà (ca de pildà diaconul Nicodim « Roxolanin» «= sirbul, amintit mai sus, p. 250 fi nota 7). 7 Pare probabil ca precizarea sà se datoreascà faptului cà in pasajul respectiv este vorba de regele Ungariei: in acest caz ea se poate datora unui adaos al scriitorului arab, la o revizuire a notelor ; nu este exclus insà nici ca intreaga confuzie sà fie mai veche decit càlàtoria lui Paul de Alep, càci — ce este drept, mai greu — ea s-ar fi putut produce fi intr-un text slav. Este iaràsi cu putin^à fi ca traducàtorul englez sà fi folòsit o formà mai precisà decit cea a textului arab, care nu aràta decit cà acolo rezida (in acel moment) regele Ungariei. 263