ele imbogàjesc patrimoniul literaturii vechi cu lucràri care ar putea reprezenta inceputul genului publicistic ín Polonia.
★
     Cel de-al doilea manuscris polonez care aduce material interesant pentru epoca discutata, ms. B.A.R.P.R. nr. 637, este o cronicá a primului interregn polonez, in care sint inserate diferite documente ale acestei perioade, procese verbale ale discujiilor la seimurile parziale etc. 1.
     Pe partea interioarà a primei coperte este un titlu scris in secolul al XVII-lea: Kronika za Zygmunta Augusta w Knyszynie zmarlego roku 1572. Tu iest czesc Testamentu tego krola iega choroba (...) i co sie dzialo wzgledem Elekcyi nowego krola po nim. Brakuye poczqtku i konca i w srodku kilka razy. (Cronica din vremea lui Sigismund August, care a murit la Kniszyn in anuí 1572. Aici este o parte din testamentul acestui rege, despre boala lui §i ce s-a intimplat in legàturà cu alegerea unui alt rege dupà el. Lipse§te inceputul, sfir§itul §i la mijloc de citeva ori).
     Manuscrisul incepe cu un fragment din testamentul lui Sigismund August, care prezintà insà únele deosebiri fajà de textul cuprins in ms. 638.
     ín afarà de acesta, mai concine dona lucràri identice cu manuscrisul, anterior, §i anume:
     Spraiva z Gastaldem (f. 91 — 94);
     Propositia na zieszdzie Lowickim ucziniona 21 dnia lipca (f. 16 v — 17) (in ms. 638 sub titlul In interregno dwoya powinnoscz Panow Rad).
     Deosebit de interesante pentru noi sint insà materialele referitoare la rela^iile domnului moldo vean Ion Vodá cu Polonia. Ele oglindesc evenimentele anului 1572 §i intregesc documentaria existentà privitoare la politica externà a Moldovei in aceastà perioadà.
      Se §tie cà dupà infringerea armatelor polone conduse de Nicolae Mielecki, voievodul Podoliei, care incercase sà repunà pe Bogdan Làpu$neanu pe tronul Moldovei, noul domn, Ion Yodà, a cerut in repetate rinduri extràdarea lui Bogdan §i retragerea garnizoanei poloneze lásate in cetatea Hotin sub conducerea lui Dobrosolowski.
      Unii cronicari sus^in cà, negàsind altà modalitate de a obline aceste douà lucruri, Ion Vodà s-a hotàrit cà presteze juràmint de credin^à regelui polon Sigismund August 2. Cronicarul loan Lasicki dà chiar un text de juràmint pe care il atribuie lui Ion Vodà. Deoarece nu s-a pàstrat insà documentul respectiv sau vreo copie de a sa, faptul acesta ràmine incà de dovedit. Croni-carni polonez afirmà cà, in acela$i document prin care presta omagiul de credin^à, domnul Moldovei a cerut inapoi tezaurul {àrii confiscai de poloni de la Tom§a §i a in§tiin^at seimul polon de respingerea^ atacului grani^elor polone pregàtit de càtre turci, tàtari §i o§tenii din 'fara Romàneascà3. In cazul cind a existat un juràmint de credinjà al lui Ion Yodà, avem de-a face cu douà documente diferite, càci toate revendicàrile citate mai sus ale lui Ion Yodà càtre regatul Poloniei (cunoscute §i din relatàrile altor cronicari, de exemplu Marcin Bielski), exact in forma citatà de cronicari, sint exprimate de domnul moldovean intr-o scrisoare a sa elaboratà la Hotin la 28 iulie 1572, adresatà consilierilor regali ai Poloniei intruni^i in seimul de la Kniszyn. Aceastà scrisoare, necunoscutà colec^iilor románe§ti, este copiatà integrai in ms. B.A.R.P.R. nr. 637 la p. 62 — 64 (vezi anexa la articolul de fa{à). Ea nu concine insà juràmintul de credinjà despre care vorbe§te J. Lasicki.
     Ion Vodà cere inapoi tezaurul pe care 1-a dus cu el Vodà Tom§a cind a fugit din {arà: « Co sie tesz tycze okolo skarbow ziemie woloskj. ktore wvwiozl Tomsza yako zdraica z innemi zdraiczamy thowarziszmi iego. ktory W M skarb raczili od nich wszitek pobrac. o ktory my teras zadamy W M mych laskawich Panow. abi go nam W M raczili wrocvc wszak to W M dobrze wiecie zec to iest placz. poth krew liudzi vbogich» (In ceea ce prive?te comorile 'J’àrii Moldovei pe care le-a dus cu el Tom§a ca un tràdàtor §i impreunà cu a\\i soji de-ai lui tot tràdàtori §i pe care comori inàl^imile-voastre au binevoit sà le ia de la ei in intregime, noi
       1	Este eonsiderat de P. P. Panaiteseu ca fiind scris in Polonia in secolul al XVI-lea (Calalogul manuscriselor slave din Biblioteca Academiei R.P.R., partea a Il-a, in manuscris); text incomplet, scris pe hirtie 29 1/i x 19 cm, 152 f., s-au pàstrat copertele de piele, cu motive aplícate fi pe prima copertà stema unei cetà^i cu ini^ialele A. O. (probabil A. Opalinski). Deasupra stemei este inscripta: IN MANU DEI SORTES MEE; Manuscrisul este scris cursiv, de o singurà persoanà, nr. rindurilor pe paginà variazà intre 26 fi 32, s-au pàstrat douà insemnàri scrise ulterior: pe verso-ul foii liminare: « I.W.A. Opalinskkiego Kronica»; iar pe o foaie nenumerotatà, la urmà: «Do biblioteki I. W. Raczynskiego w Poznaniu».
       2	Cf., de exemplu, cronicarul polonez Jan Lasicki, care afirma in Historia de ingressii polonorum in Valachiam cum Bogdano voiuoda (cui successit Iuonia) et caede turcarum : ducibus Nicolao Mielecio et Nicolao Sieniawscio A. MDLXXII (republicatà de A. Papiu-Ilarian in«Tesauru de monumente istorice pentru Romània», vol. Ili, Bucurefti, 1864, p. 269): Hunc Iuonia, cum nee precibus nec minis eo adducere posset ut arce excederet: scribit ad Iaslouiecium litteras, quibus illam tradi sibi petit: se tale insiurandum daturum suis cum proceribus promittens, quale rex Augustus dari mandaret (nondum enim mors ipsius diuulgata erat»). (« Deci Ion, neputindu-1 Sndupleca sà-i predea cetatea nici prin rugàmin^i, nici prin amenintàri, scrise lui Iaslowiecki, promitìndu-i cà, dacà-i va da cetatea, el cu boierii sài va face juràmint, oricum va cere regele August (càci nu ftia incà de moartea regelui)», dupà A. Papiu Ilarian.
      3	Vezi fi Dinu Ciurescu, Ion Vodá cel Viteaz, Bucurefti, Edit. ftiin{ificà, 1963, p. 59.
297