Multe dintre aceste scrieri au fost publícate, dupa manuscrisele §i tipàriturile pàstrate, in douà culegeri importante de lucràri din aceastà perioadà, datorate luí Jan Czubek 1 ¡-¡i Teodor Wierzbowski2. Cea mai ampia este culegerea lui Czubek, care a cercetat cu scrupulozitate materialele existente in 13 biblioteci din Polonia §i stràinàtate. Dupá cum afirma insu^i automi in prefajà, aceastà carte este o incercare de cuprindere a intregii literaturi din perioada pri-mului interregn (« staraliámy si$ nasz materyal o ile mozna, w zupelnoàci wyczerpn^c» -ne-am stràduit pe cit posibil sa epuizàm tot materialul acestei epoci)3. Datorità insà caracterului anonim §i circulajiei ilegaie, precum §i numàrului mare de scrieri existente in acea perioadà, automi culegerii preconizeazà descoperirea cu timpul §i a altor materiale, necunoscute in momentul publicàrii carpii sale. De aceea adreseazà in prefaja culegerii un apel càtre toji cei care cunosc sau posedà lucràri literare sau istorice legate de epoca primului interregn de a-$i aduce contribuya la cunoa^terea §i publicarea lor. Ràspundem dupà mai bine de o jumàtate de secol la apelul remarcabilului filolog, prezentind cititorilor materiale inedite descoperite in douà manuscrise din fondul Bibliotecii Academiei R.P.R. Manuscrisul B.A.R.P.R. nr. 638, care nu face parte dintre cele cercetate de J. Czubek, cuprinde scrieri anonime in prozà §i versuri din anii primului interregn polonez (1572 — 1573), biografiile a patm prelati catolici polonezi §i o paginà de maxime in limba latinà 4. Dintre manuscrisele similare descrise de Jan Czubek in prefaJa la culegerea sa, constatàm cà manuscrisul de fajà se aseamànà cel mai mult cu ms. nr. 50 din Biblioteca Branicki din Sucha, care aparjine sfir§itului secolului al XVI-lea. Din cele 41 de titluri aflate in ms. B.A.R.P.R. nr. 638, 24 sint cunoscute de J. Czubek §i publícate — cu oarecare deosebiri de text — in culegerea sa. In ms. Branicki se gàsesc toate aceste lucràri §i, in plus, alte citeva, aparjinind epocii de dupà incheierea interregnului (publícate la Czubek sub numerele XLVIII, XLIX), ceea ce ne permite sà presupunem cà ms. Branicki este ulterior manuscrisului nostm. O copie fidelà a primului se aflà la Biblioteca polonà de la Paris (ms. XLV din secolul al XVI-lea, catalogat sub titlul Dyaryusz Choroby Zygm. Augusta). Este neindoielnic faptul cà intre cele trei manuscrise se aflà o strinsà legàturà, care ar putea fi insà elucidatà numai prin compararea lor in original. De§i textele publícate de Czubek se bazeazà in mare màsurà pe ms. Branicki, eie nu ne pot ajuta prea mult la determinarea legàturii dintre acesta §i manuscrisul románese, deoarece editorul modernizeazà ortografia §i uneori chiar §i limba. 19 dintre materialele cuprinse in ms. B.A.R.P.R. nr. 638 nu sint publícate la Czubek. Dintre acestea: I. Unele sint cunoscute §i publícate in materialele istorice, deoarece reprezintà documente referitoare la moartea §i ritualul de inmormintare al regelui Sigismund August. Acestea sint: 1. Testamenth Oszwieczonego Pana Pana Zigmunta Augusta z lasky Bozy Krolya Poi-skiego ktori w Kniszinye dnia VII Iuly roku MDLXXII Panu Bogu Duha swego oddal 5 (Testamenti luminatului domn Sigismund August, cu mila lui Dumnezeu regele Poloniei, care pe ziua de 7 iulie 1572, la Kniszyn, §i-a dat sufletul intru Domnul), f. 2 —14. Testamentul este scris in limba polonà, probabil o copie dupà originai, deoarece se §tie cà spre deosebire de ceilalji regi, anteriori lui, Sigismund August a folosit foarte mult in scris 1 Jan Czubek, Pisma polityczne z czasów pierwszego bezkrolewia, Cracovia, 1906. 2 Teodor Wierzbowski, Wiersze polityczne i przepowiednie, satyry i paszkwile z XVI wieku, Varfovia, 1907. 3 Jan Czubek, op. cit., p. IV. * Este un manuscris integrai, catalogat de P. P. Panaitescu (Catalogul manuscriselor slave din Biblioteca Academie R.P.R., partea a Il-a in manuscris) sub titlul Miscelaneu de scrieri privitoare la istoria Poloniei, aparfine secolului al XVI-lea, scris pe hirtie cu filigram interior in cerc: BUDISSIM, 181 foi de 32 X 19,1/2 cm, legat in piele cu motive presate pe coperai fi cu un chenar cu zeii artelor Apolo, Caliope, Euterpe, Talia. Pe prima copertà este presat euvintul Regiestrum. Textul este scris in Polonia, cu o scriere cursivà (aceeafi mina), numàrul rindurilor pe paginà variazà intre 21 fi 23 de rinduri, cuprinde materiale scrise in polonà fi latinà. Manuscrisul a fost gàsit in biblioteca ràmasà de la Boleslav Hasdeu. Pe partea interioarà a primei coperte remarcàm, printre alte insemnàri, un vers scris cu altà cemealà deeit restul manuscrisului : Quidquid agis prudenter et respice finem («Orice faci sà faci cu prudenfà fi sà ai in vedere sfirfitul») Asemànàtor cu un vers din Gesta Romanorum, cap. 103. Pe partea interioarà a copertei finale sint douà insemnàri din aceeasi perioadà cu manuscrisul, una in latinà, alta in polonà: Seneca Fortuna fortes metuit ignanas promit Plus in negotiis gerendis res quam verba prosunt Leta ma (?) raro sine ifelicitate eveniut. Jest ieden fortel na sezesezie wszeliakie Lyub zlye lyub dobrze sercze w [. . .] Y trosky ustapycz musza Gdy Bog chcze a czaszy przynyosa. Lingà aceste versuri, dar lateral, nu ca apartinind autorului lor, este scris numele Andrzei Mapp). 6 in tot cursul lucràrii vom respecta intoemai ortografia manuscrisului. Singurele modificàri pe care ne-am permis sà le facem au fost despàrfirea prepozifiilor de substantive fi notarea semnului de prescurtare acolo unde lipsefte in originai. 19 - c. 384 289