consultat arhivele din Londra, Paris, Yiena si Berlin si a lámurit, gratie actelor diplomatice gásite, o serie de aspeóte ale problemei. N-a cnnoscut insá materialul documentar románese, aflátor ín depozitele noastre, nici pe cel polon, si din cauza aceasta are incá únele nedumeriri si puñete nerezolvate. N-a ajuns, de pildá, la o concluzie sigurá ín ce priveste provenienta armelor 1, numarul lor 2 si drumul urmat pina la intrarea lor in Romanía 3; nu e sigur dacá domnul a dat vreun ordin de sechestrare 4; nu stie dacá tóate ármele sau numai cea mai mare parte a lor a treeut in Serbia 5; nu aratá másurile militare luate de autoritátile románesti pentru protejarea convoiului 6 etc. ín sfírsit, in 1938, Radoslav Perovici a publicat ín sirbeste un pretios articol, intitulat Conflictul diplomatic in legáturá cu transportul armelor sirbesti prin Romanía in 1862 7, utilizínd materialul inedit din arhivele sirbesti; el nu pune insá la contributie decit o micá parte din bogatul material inedit al arhivelor románesti, si nu piesele esentiale 8.
    Ocupíndu-má de domnia lui Cuza Vodá si cercetind materialele documentare referitoare la ea, am gásit o serie de acte inedite — 41 la numár — care aruncá o nouá luminá asupra tranzitului armelor sirbesti prin Romanía, prezen-tindu-1 sub un nou aspect si imbogátind cunostintele noastre atit in privinta legáturilor cu sirbii, cit si cu rusii. Aceste acte lámuresc totodatá si nedumeririle si intrebárile pe care si le pune Riker9.
     1	T. W. Riker, op. cit. p. 486 : « üesigur nu este exclus ca parte din arme sà fi fost cumpàratà ín Rusia».
      2	Ibidem, p. 487 : « Cite pu«¡ti erau in totul este iaràsi o chestiune in privinta cáreia nu se poate vorbi nimic cu siguran{á.
      3	Ibidem.
4	Ibidem, p. 482 : « . . . Nu e de loe sigur ca domnitorul dáduse vreodata ordin de seches-
trare».
     6 Ibidem, p. 487 : « . . . Farà ìndoialà cà Mihail primi cea mai mare parte din ármele pe care le aceptase ».
     6	Ibidem, p. 489.
     7	Vezi mai sus, p. 35 nota 8.
     8	Pentru ceilal{i cercetàtori sirbi care s-au ocupat in treacàt de aceastà problema, vezi R. Perovici, op. cit., p. 187.
     9	O prima categorie de acte inedite se gaseóte in arhiva lui Cuza Vodà de la Academia R.P.R. Dintre acestea relevàm in primul rind instruc^iunile oficíale din 2/14 decembrie 1862, date càpitanului Gh. I. Anghelescu, in ealitate de sef de stat major al detafamentului de trupe trimis pentru asigurarea trecerii armelor sirbesti peste Dunàre. Este apoi raportul aceluia^i càpitan Anghelescu càtre ministrul de ràzboi, raport datat Pàtule, 24 decembrie 1862 (5 ianuarie
1863	stil nou), in care descrié felul cum s-a desfà^urat recepì ¡a $i banchetul pe care administra-torul Crainei, reprezentantul ministrului de interne sirb si primarul locai le-au oferit delegatici militare romàne, in frunte cu colonelul Culoglu, la Raduevatz, dupà reusjita trecere a armelor pe fàrmul drept al Dunàrii. Raportul colonelului Culoglu insilai càtre Cuza asupra felului cum ?i-a indeplinit misiunea poartà data 25 ianuarie st. v. 1863, Craiova. Urmeazà raportul lui T. Callimaki, giran tul agen^iei noastre la Constantinopol (in timpul absen$ii lui C. Negri) càtre Cuza, raport datat Pera, 11 februarie/30 ianuarie 1863, in care-i aratà cum au decurs tratati-vele intre ambasadorii puterilor garante §i ministrul afacerilor stràine ture. Restul actelor inedite din aceastà arhivà provine de la Baligot de Beyne, secretarul lui Cuza, si de la C. Negri, agentul Romàniei la Constantinopol.
      O	altà categorie de acte inedite se aflà in arhiva agentului nostra la Paris, Ion Alecsandri, aflàtoare tot la Academia R.P.R. Am gàsit in aceastà arhivà copii de pe corespoudenta in legà-turà cu demersul iniziai al l’ori ii. fàcut prin Omer Fevzi Pa§a $i de pe aceea cu Mihail Obreno-vici, principele Serbiei, privind sechestrarea armelor. Se pàstreazà in ateeafi arhivà coresponden^a in copie a agenfilor consulari din Bucure^ti cu ministrul nostra de afaeeri stràine, generalul Ion Ghica, privind tranzitul armelor sirbesti. Relevàm din aceastà corespondenfà : nota comi-natone, un adevàrat ultimatum de 24 de ore, a celor patru agenti consulari, din 13 decembrie, 51 ràspunsul demn si politic al lui Ghica, reproducind ordinul primit de la Cuza. Interesantà
38