fi Slatina la 1368 1, Bràila, Tirgfor, Tirgovifte fi Dimbovita la 1413 2. Prezenta negutàtorilor in aceste centre insemna activitate, deci prdej de venit, atit pentru tirgoveji — hangii, ospàtari, fierari, negustoii localnici ce adunau produsele agricole sau turmele destinate exportului fi cumpàrau, spre revinzare, articole de import, càràufi —, cit fi pentru autoritàrie de stat, vamesul fi dregàtorii subalterni urmàrind incasarea taxelor. Existà insà fi numeroase màrturii directe ale interesului fi sprijinului dat de domnie tirgovetdor fi, in generai, tuturor participantdor la schimburde de màrfuri care aduceau, de altfel, auto-ritàtdor statului feudal venituri apreciabde.
    Dan al II-lea stabilefte tirgoviftenilor, pentru a le inlesni negotul, piata unei singure vami, preeizìnd : «... de la toate cumpàràturile sa dati vamà mai putin ceva, cum afi dat in zilele vechilor domni, astfel fi acum ...» 3 ; acest privilegiu al negutàtorilor din Tirgovifte era anterior cirmuirii lui Dan al II-lea. La 17 mai 1421, voievodul Radu Praznaglava, adresìndu-se brafovenilor, pretinde dar aplicarea principiului reciprocitàtu, scriind : «... Sa umble cu marfà oamenii domniei-mele in tara voastrà fi sa làsati sa vie orice marfà in tara domniei-mele . . . » 4.
    Libertatea muntenilor de a exporta la Brafov felurite articole fi de a veni acolo cu alte màrfuri este exprimatà fi de Dan al II-lea, cu precizarea, intere-santà, ca lucrurile sà fie la fel ca pe vremea inaintasului sàu, Mircea cel Bàtrin (1386—1418) 8. Adresindu-se tuturor, dar ìndeosebi oràfendor din 'fara Romà-neascà, Dan al II-lea ii inftiinteazà astfel : « . . . Sà duca la Brasov, si sà nego-$eascà cine ce-i place fi sà nu se teamà de nimic » fi « . . . iaràsi din Brafov sà aducà in Jara domniei-mele, cine ce-i va place fi sà negoteascà » 6. Cind brafovenii nu respectà conventia, voievodul protesteazà imediat, adàugind cà nu-fi va làsa, in nici un caz, oamenii sài in pagubà 7 ; cu alte cuvinte, incà de la finele secolului al XIY-lea fi inceputul celui urmàtor, statuì feudal muntean a sustinut prin aparatul sàu politic fi administrativ interesele supufdor sài. Aceeafi pozitie o adoptà fi voievozu Alexandru Aidea 8, Ylad Dracul 9, Ylad TePe? 10, Radu cel Frumos u, Basarab cel Bàtrin 12 ca fi Basarab cel Tìnàr 13, marele
      1	Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV/1, p. 1 — 2 (nr. II). La Slatina, brafovenii erau scuti^i de piata vàmii.
     2	loan Bogdan, Documente privitoare la relafiile fàrii Românefti cu Brafovul. .., p. 5—6 (nr. I). La fel fi confirmante ulterioare, ibidem.
     3	DIR, XIII—XIV—XV, B, p. 80 (nr. 60); Gr. G. Tocilescu, 534 documente slavo-romàne din fara Româneascâ fi Moldova privitoare la legàturile cu Ardealul 1346—1603, Bucurefti, 1931, p. 4 (in continuare: 534 documente. . .).
      4	I. Bogdan, op. cit., p. 10 (nr. IV) ; Cf. G r. G. T o c i 1 e s c u, 534 documente. .., p. 8-9.
      5	Ibidem, p. 27 — 28.
      6	Ibidem, p. 27—28.
      7	Doua scrisori nedatate: ibidem, p. 18 (nr. 13) fi p. 23 (nr. 17).
     8	Pe la 1432—1433: I. Bogdan, Documente fi regeste, p. 28 (nr. XXIII).
      9	I. Bogdan, op. cit., p. 43 (nr. XL) fi p. 52 (nr. XLIX) fi p. 45—46 (nr. XLII fi XLIII); p. 55-56 (nr. LUI); p. 53 (nr. L).
      10	Ibidem, p. 62 (nr. LXII).
11	Ibidem, p. 71—72 (nr. LXXIV) fi p. 72—73 (nr. LXXV doc. din 6 martie 1470).
12Silviu Dragomir, Documente noua privitoare la relafiile Tdrii Românefti eu
Sibiul in secolii XV fi XVI, in « Anuarul Institutului de istorie nafionalà», IV, 1926—1927, p. 14 (nr. 5) (in continuare: «Documente nouá...); 11urmuzaki-Iorga, Documente, XV/1, p. 91 — 92 (nr. CLX) doc. din 1474 fi 14 iunie 1476).
     13 I. Bogdan, Documente fi regeste. . ., p. 99 —100 (nr. C). Vezi fi S. Dragomir, Documente noua. . ., p. 20 (nr. 9): document din 1480.
170