Situatia 8-a mai agravat si datorità faptului cà unii dintre bulgarii care primiserà « bileturile de intoarcere » au blocat literalmente oraful Giurgiu, neindràznind sa infrante ràzbunarea autoritàtilor turcesti de pe celàlalt mal. Faptul cà nici nu trec Dunàrea, nici nu acceptà inscrierea intre bimici, indrep-tàteste administrada sà-i bànuiascà de actiuni primejdioase sigurantei statului si sà recurgà la tot felul de màsuri, spre a-i sili sà-si clarifice atitudinea. La 12 august 1835, Ocirmuirea judetului primeste dispozitii sà identifice fi sà punà sub observatie persoanele suspecte, sà retragà biletele celor care incà nu plecaserà, inscriindu-i in catagrafie, ori « sà-i arance peste granità »1.
    Aceastà atmosferà destul de incàrcatà, creatà in bunà parte de Y. Nenovici, n-a schimbat insà cu nimic baza emigratici, care, in esentà, continuà sà ràminà aceeasi: grupuri noi de bàjenari bulgari stàruie sà vinà cu incredere de peste Dunàre 2.
    Se stie cà Regulamentul Organic, o datà cu organizarea cordoanelor sani-tare si carantinelor la Dunàre ca sà impiedice pàtrunderea bolilor epidemice, a formulai fi màsuri prin care sà se intàreascà paza granitelor 3, in scopul de a opri trecerea bandelor de jefuitori inarmati. Afa se explicà de ce, in 1833, Vornicia, sesizatà de faptul cà « multi làcuitori, bàjenari de la feliuri de locuri, trecind cordoanele }àrii, au pàfit in pàrtile acestui printipat », cautà sà desco-pere pe noii sositi, cerind ocirmuirii bsta acestora cu toate deslufirile (numele familiilor, citi membri le compun, locul de unde au venit, pe unde au trecut, ce au adus cu ei, ocupatia fi unde s-au afezat4). Raportul plàfii Sàrata, cuprin-zind fi oraful Buzàu, consemneazà afezarea recentà in oraf a 17 famibi de bulgari :
5	meftefugari, 1 gràdinar, 10 plugari fi 1 argat, care trecuserà Dunàrea pe la Hirfova 6.
    Dintr-un act al aceleiasi plàsi, intocmit la 10 martie 1834, cunoaftem numele altor colonifti, càrora le ajunsese la scadentà termenul de nedajnici. E vorba de un Catastih aràtàtor de bulgarii slivneni venifi de peste granila in 1831, pe care figureazà 39 de capi de familie, dintre care : 2 muriserà, 1 plecase la Ploiefti, in Buzàu erau 11 meftefugari, 1 hangiu, 1 bogasier, 1 bàcan, 1 bragagiu fi 10 gràdinari; restul : 1 càrciumar in Vernefti, 1 càra^af in Sàseni, 2 croitori in Lipia fi Merei6.
    Cu toate màsurile luate de turci, in scopul de a se opri emigrarea, nu se poate spune cà dupà 1835 a incetat cu desàvirfire. Sub impulsul dezvoltàrii nodor forte de productie capitabste, demente inaintate, active fi intreprin-zàtoare ale poporului bulgar continuà sà se strecoare in stinga Dunàrii, unde ftiau cà afacerile progreseazà intr-un alt ritm 7.
    Pe de altà parte, in node imprejuràri economice fi politice, oraful Buzàu fi imprejurimile sale, in care totul era de fàcut, au constituit un punct de atractie pentru bulgarii care, in generai, càutau orafele fi mai putin satele cuprinse in zona lor de aprovizionare.
    Mentionàm, in aceastà privintà, numeroasele cereri din partea multor famibi de colonifti bulgari, plecati anterior din oraf, de a reveni in 1837, sub
     1	Ibidem, dos. 2 295/1835, f. 35; dos. 4 471/1832, f. 11, 12, 26 fi 34.
     2	Ibidem, dos. 4 386/1833, f. 1.
     3	Edifia din 1847, Bucurefti, p. 183—201; 459—497 fi 501.
     4	Arh. st. Buz&u, Ocirmuirea, dos. 4 386/1833, f. 1.
     6 Ibidem, f. 11 fi 12.
     6	Ibidem, dos. 2 295/1834, f. 16.
     7	De pildà, familiile Veneov, Dumitrof f.a., care ajung sà joace roluri importante in viaja economica a orafului Buzàu.
146