aerai proaspàt, mai liber, din tàrile romàne 1. Dar, adàugàm noi, colonistii bulgari au fost atrasi spre nord si de condueerea de la Bucuresti.
     In noile conditii de relativà libertate, speriati de proportiile depopulàrii satelor — formà de luptà a tàrànimii de atunci ìmpotriva a tot mai accentuatei exploatàri boieresti —, unii dintre domnii fanarioti, exprimind interesele mofierimii in luptà pentru màrirea productiei eerealiere si interesele oraselor in plinà transformare, cautà sà atragà fortà de muncà din tàrile vecine, oferind inlesniri. Hrisovul lui Alexandra Ipsilanti, din 15 mai 1775, prin care imputer-niceste pe episcopul Buzàului « sà cheme si sà aducà oameni stràini din strài-nàtate pe mofia Gàvànesti », scutindu-i de orice dajdie timp de 8 luni 2, con-tinuà, pe un alt pian, ceea ce domnii secolelor anterioare càutau sà infàptuiascà creind sloboziile.
     Chiar in timpul aceleiasi domnii, avantajele oferite celor care vin de peste Dunàre cresc. §tim aceasta din jaiba lui Constantin larca, originar din Macedonia, stabibt la 1781 in orasul Rimnicu-Sàrat. La 8 aprilie 1793, larca se plinge stàpìnirii ìmpotriva unei femei care pretindea cà i s-a ocupat o parte din locul pe care-1 avea in oras. Spune el : « La leat 1781, am trecut din tara turceascà cu cinci case aici in pàmintul tàrii. Pitarul Asanache (Arsache) mi-au zis cà sà-mi fac casà unde voi vrea, dar in mahala, iar nu in tirg, fiindcà (malia-laua) este slobodà, domneascà, cà cine va veni din fara turceascà, oameni stràini, sà-?ifacà namestii a nu da nimic pinà in trei ani din ràzmiris incoace » 3.
     Prin urmare, scutirea totalà de biruri, initial pe 8 luni si apoi pe trei ani, a celor care veneau de peste Dunàre si se asezau la noi precedà cu mult dispo-zitiile cuprinse in art. 6 al Asezàmintului din august 1830 4. Faptul acesta expbcà, íntre áltele, de ce emigrarea, orientatà oficial spre sudul Rusiei, s-a oprit in bunà parte pe drum, dind nasiere numeroaselor asezàri bulgare din Cimpia Dunàrii, nu prea departe de tàrimurile natale.
     Intr-o astfel de luminà se situeazà si asezarea colonistilor bulgari in pàrtile buzoiene, despre care ne vom ocupa in rindurile ce urmeazà.
     Bulgari si sirbi, veniti de dincolo de Dunàre, aflàm la Buzàu cu mult inainte de 1768, amestecati in viata economicà si socialà a tirgului. ìntre negustorii buzoieni, intilniti in prima jumàtate a secolului al XYI-lea pe piata Brasovului, citiva poartà nume bulgàresti si sirbesti Yancea, Stoian, Sirbu, Calciu 5 etc. Documente de la inceputul secolului al XVII-lea atestà existenta unui sat Sirbi, asezat lingà orasul Buzàu 6, avind, desigur, o economie intemeiatà pe cultura legumelor favorizatà de intinsa luncà a riului din apropiere, foarte fertilà §i usor irigabilà.
     Faptul acesta ilustreazà cit de veche este, cel putin pentru regiunea Buzàului, atribuirea in mod constant a denumirii de sirbi tuturor celor ce fàceau gràdinàrie, indiferent de originea lor etnicà (romàni, bulgari, sirbi) 7.
IConst. N. Velichi, Miycärile revolufionare din Bräila din 1841—1843, p. 18.
      2	Arh. st. Buc., Episcopia Buzäului. ms. 172, f. 228.
      3	Origmalul in arhiva ing. Iarca Oprifan (subl. ns.).
*	Publicat in Rsl, III, 1958, p. 127; cf. C o n s t. N. Velichi, Apezämintele colonif-
tilor bulgari din 1830, ibidem, p. 119.
      6	Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. I—III, in Rsl, III, 1958, Brasov, 1886— 1896, indicii.
      9	DIR, B, sec. XVII, vol. II, p. 198, ?i vol. IV, p. 438-439.
      7	In Catastihul arätätor de bulgarii sliveni ce se aflä venifi dä peste granifd in coprinsul pläfii Särata, din 10 martie 1834, la rubrica de ce nafie este, to{i sint trecu^i sirbi (Arh. st. Buzäu, Ocirmuirea jud. Buzäu, dos. 2 295/1834, f. 30 — 31).
138