s-a consumai — gratie muncii printului Ion Ghica, toti sint foarte ingrijorati de viitorul tàrii, chiar si rosii »1. « Munca » lui Ghica constase, desigur, in a arata consecintele grave pe care putea sà le aibà actiunea noastrà. E adevàrat cà in aceastà actiune nu eram singuri ; totusi, a existat un rise reai, acela ca turcii, bizuindu-se pe sprijinul Angliei si Austriei, sà fi ìntreprins o operatie militará, sà fi declansat astfel un conflict armat al càrui sfirsit nu putea fi pre-vàzut. Opozitia din Romània isi urmàrea obiectivul sàu: ea voia, folosindu-se de chestiunea tranzitului si de posibilele ei urmàri, sà facà dificultàti lui Cuza, eventual sà ajungà sà ràstoarne pe omul care — prin initiativele lui, si mai ales prin intentia manifestatà de a infàptui o mare reformà agrarà — o nemul-tumea. Un ecou al acestui obiectiv al opozitiei se gàseste fi in instructiunile pe care domunl le trimite, la 15 /27 iunie 1865, lui Costache Negri, agentul nostru la Poartà. In aceste instructiuni — inedite — citim urmàtorul pasaj : « ìntre timp, se prezentà chestiunea trecerii armelor sirbefti prin Principatele Unite. Dificultàtile momentane pe care ea le suscità fura intimpinate cu o satis-faefie vàdita de catre opozitie si limbajul imprudent al citorva agenti stràini putea s-o facà sà creadà cà atitudinea guvernului meu imi instràinase sim-patiile unora dintre puterile semnatare ale tratatului de la Paris »2.
Interesantà si instructivà, sub raportul atitudinii opozitiei din Romània fatà de tranzitul armelor sirbefti, este scrisoarea adresatà la 20 decembrie
1862,	de càtre Garasanin, ministrul de afaceri stràine de la Belgrad, agentului sàu din Bucurefti. Dupà ce-1 informeazà, la inceput, cà-i trimite copii de pe scrisoarea marelui vizir càtre principele Mihail Obrenovici fi de pe ràspunsul acestuia spre a le comunica lui Vodà Cuza si consulului rus de la Bucuresti, de Giers, el isi exprimà satisfaccia pentru operatia in curs a trecerii armelor fi insista asupra meritelor domnului román in privinta aceasta. « Acest principe
—	zice Garasanin — s-a expus, aducindu-ne un mare serviciu, la pericole pe care, altfel, le putea usor evita 3. §i ìnainte de aceastà afacere (a armelor), elemen-tele turbulente 4 erau foarte active in Principatele Unite. Reprezentantii Pute-rilor ostile se bizuiau mult pe aceste demente cìnd au prezentat protestele lor principelui Cuza, sperind cà principele, expus presiunii partidelor nemultumite din tarà, va incerca desigur sà se sprijine pe politica stràinà. Au fost foarte surprinfi de hotàrìrea, fermà fi cu totul neasteptatà pentru ei, a principelui. E normal ca acum sà caute sà se ràzbune pe el de efecul lor. Dar neputìnd-o face astfel, càci vor fi, fàrà indoialà, alte Puteri care vor aproba nobila conduità a principelui, isi vor indoi atentiile lor fatà de oamenii nemultumiti din tara, prin intermediul càrora vor càuta sà-fi realizeze planurile lor ràzbunàtoare. Din nefericire, urmeazà Garasanin, spiritul acestor oameni nemultumiti nu e destul de patriotic pentru a putea — sau, mai bine zis, a voi — sà aprecieze fapta cea mare a unui adevàrat patriotism dovedit prin atitudinea principelui Cuza. Ei se vor làsa dufi de intrigile stràine spre demersuri funeste, pe care le vor deplinge, poate, mai tìrziu ei ìnsifi. Tare mi-e teamà sà nu fie foarte putini oameni care sà poatà aprecia in mod demn o atitudine fi o fermitate pe care nici un principe moldo-valah n-a aràtat-o pinà in prezent in vreo impre-jurare aptà sà sustie cu energie independenta internà a natiunii fi dreptul de a o supraveghea in tara sa. E toemai ceea ce a fàcut, in aceastà ocazie,
1	Academia R.P.R. Documéntele Sadyk-Pa$a Czaykowsky, vol. Y., nr. 4 903, f. 217—218.
      2	Academia R.P.R. Manuscrise. Arh. Cúza Yoda, vol. VII, f. 189.
      3	Subí. ns.
       4	Citejte: opozi(,ia.
64