dente directe între domnitoricît si prin intermediul agentiei Serbiei la Bucureçti 2.
     Noile trâsâturi aie relatiilor româno-sîrbe — expresie a schimbârii de continui a institutiei agentiei Serbiei in Principatele Unite —, dovedeau câ peri-oada de tranzitie a pregâtit conditiile necesare aparitiei, pe de o parte, a unor relatii de la stat la stat, iar pe de alta parte, a organelor de relatii internationale corespunzâtoare, care sa promoveze politica de sobdaritate a telurilor celor doua târi. Spiritul in care avea sa se desfâsoare actiunile in vederea acestui scop, este définit intr-o corespondentâ din 1859 : « Nous avons toujours regardé les Serbes comme nos frères et le bon accueil que recevrait chez nous leurs envoyés, a été une nouvelle preuve de notre désir bien sincere de resserer plus encore les liens d’affection qui unissent les deux peuples »3.
     înfiintarea agentiilor si rolul lor. Semnificatia legàturilor tot mai strinse dintre Principatele Unite si Serbia in vederea emancipârii ambelor tari de orice limitari aduse suveranitâtii de stat a fost exprimatà in mod elocvent de domni-torul Cuza : « Les ambaras que l’affaire des armes 4 m’a suscités, ont été vraiment sérieux, mais j’ai l’espoir fondé d’en triompher complètement, et les dernières complications qui arrêtent l’entier règlement de cette question, ne modifièrent point l’attitude que j’ai prise. Si cette situation présentait quelques danger pour moi au moins trouvais-je, en secondant les vues de Votre Altesse Serenissime (domnitorul Serbiei), une précieuse occasion d’affirmer l’indépendance intérieure de la Roumanie et d’apprécier les puissantes sympathies qui nous sont acquises ». în continuare, Cuza subliniazà : « Puisque j’ai eu le bonheur, en meme temps, de veiller entre serbes et roumains, les sentiments qui doivent unir nos deux peuples ...» 5
    Ajunse în acest stadiu, relatiile româno-sîrbe cereau în mod firesc organe corespunzâtoare de relatii internationale, adecvate noilor sarcini, proprii unei politici externe cu obiective comune.
    Fundamentarea noilor relatii dintre cele douà state a fost determinata si de modificàrile intervenite în statutul lor international : Principatele Unite au devenit, în decembrie 1861, prin desâvîrsirea unirii, un stat unitar, recunoscut însâ de puterile strâine numai ca o uniune realâ de state, ceea ce reprezenta, desigur, un pas înainte spre recunoasterea international! a statului national si unitar « România ». Acest nou statut crea o bazà mai favorabilâ pentru instituirea unor oficii diplomatice menite sa reprezinte în afarà statuì roman
1	Vezi Domnitorul Serbiei câtre domnitorul Principatelor Unite, Belgrad, 3 çi 6 decembrie
1862,	MAE, vol. nr. 277, f. 43r, 63r; Domnitorul Principatelor Unite câtre domnitorul Serbiei, Bucureçti, 4 decembrie 1862; loc. cit., f. 45r. Folosim denumirea de « domnitor» çi nu cea de « principe» spre a desemna pe çeful statului român fi a celui sîrb, pentru urm&toarele motive: titlul de «principe» corespunde unui monarh de tip feudal, care conduce în mod absolutist; titlul de « domnitor» a fost adoptât pentru çeful de stat eu regim constitu(ional, bazat pe suveranitatea nazionali, desigur în înjelesul fi limitele democratici burgheze. Formule de« Prince», sau« Prince Régnant» din documentele redactate în limba francezâ, cît çi cele de« Fürst» din cele în limba germana, trebuie înfelese — în lipsa unui ait termen corespunzâtor — ca repre-zentînd numai traducerea titlului de « domnitor».
      2	Vezi. Alin. de Af. Ext. al Serbiei câtre agentul Serbiei la Bucurefti, Belgrad, 17 çi 20 decembrie 1862, loc. cit., f. 104r, 114r.
     3	Vezi Principatele Unite, Min. de Af. Externe al Târii Romanelli, câtre Min. de Af. Ext. al Serbiei, Bucureçti, 16 martie 1859; MAE, vol. nr. 277, f. 23r—24r.
      4	Transportul armelor sîrbeçti din 1862.
6	Vezi Domnitorul Principatelor Unite câtre domnitorul Serbiei, Bucureçti, 21 ianuarie/
11	februarie 1863, Bibl. Academiei R.P.R., seccia msse, Arhiva Cuza, vol. IV. f. 88r—88v.
128