august 1944, imitatile militare fi formatiunile patriotice au provocai inamicului pierderi care insumeazà peste 56 000 de prizonieri (printre care 14 generali,
1	224 de ofiteri, 4 088 de subofìteri), fi circa 5 000 de morti1.
    Astfel, planul generalului von Weichs, comandantul trupelor germane din sectorul sud-est european, de a aduce trupe asupra Bucureftiului din sectorul Nif-Belgrad a efuat 2; de asemenea, romànii au interzis trecerea de trupe germane la sud de Dunàre 3.
    Haig Nicholson, corespondentul special al agentiei Reuter la Cairo, trans-mitea la 27 august 1944 cà « trupele de elità antiaeriene germane au fost prinse in capcanà de trupele romàne in inelul de fier din regiunea petrolifera Ploiefti»4. Postul de radio Londra informa cà la Ploiefti a fost capturat un ordin secret al lui Hitler prin care dispunea ca oraful Ploiefti sà ile apàrat in orice conditii 8.
    La procesul de la Niirenberg, generalul german Valter Varlimont declara, la interogatoriul care i s-a luat la 13 noiembrie 1945, cà chiar fi Hitler considera ràzboiul pierdut dupà pierderea centrului petrolifer din Romania fi dupà ruperea apàràrii germane in Franta 6.
    Fortele democratice din Iugoslavia, reunite sub conducerea Partidului Comunist, luptau din iulie 1941 ìmpotriva ocupantilor fascifti, pricinuindu-le pierderi grele. In vara anului 1944, armata nafionalà popularà de eliberare a Iugoslaviei atingea cifra de 350 000 7, insà avea nevoie acuta de armament ^i echipament.
    Dupà ofensiva vijelioasà a trupelor sovietice din zona Iafi-Chifinàu, care a dus la distrugerea trupelor fasciste « Ucraina de sud» 8, fi dupà insurectia armatà din ^ara noastrà, trupele sovietice au avut posibilitatea sà iasà la frontiera Iugoslaviei prin Romania fi Bulgaria fi sà facà jonctiunea cu trupele armatei populare de eliberare iugoslave. Revista spaniolà « Semana» din 27 august 1944 scria cà « rufii se vor putea servi de teritoriul romàn pentru a intreprinde marful asupra fesului Dunàrii, spre Belgrad. E suficient ca trupele sovietice sà pàtrundà in Serbia Orientalà fi in vàile Moraviei pentru ca retra-gerea germanà din Balcani sà intimpine mari dificultà^i» 9.
    incà la 25 august, postul de radio Londra in limba germanà fàcea urmà-toarele comentarii referitoare la actiunea intreprinsà de Romania: « Ruperea alian^ei cu Germania inseamnà apoi amenintarea diviziilor germane din Grecia. Cele din Iugoslavia sint de mult crincen lovite de Tito. Astfel, intreg Balcanul se va pràbufi» 10. In toamna anului 1944, hitleriftii mai aveau trupe numeroase posedau o serie de pozitii-cheie pe teritoriul Iugoslaviei. Grupul german de armate« F» dislocai in Iugoslavia avea circa 200 000 de oameni, plus 2 divizii maghiare cu un efectiv de 25 000, plus 230 000 de oameni apar^inind trupelor
      1	23 August 1944, Culegere de articole, Bucurefti, Edit, politicà, 1964, p. 38 — 39; vezi «Scînteia» din 12 august 1964; vezi çi Pentru Patrie, Bucureçti, Edit, militarà, 1964, p. 10.
     2	Maxime Mourin, Le drame des états satellites (de l'Axe de 1939 à 1945), Paris, 1957, p. 166.
     3	M.A.E., Evenimentele din Romania, p. 57.
     1	Ibidem, p. 43.
     6	Ibidem, p. 55.
     *	H¡opeHÔepecKuü npoyecc, t. II, doc. 1958, p. 639.
      7	Hcmopuft IOioc.ia.euu, t. II, Moscova, 1963, p. 236.
     8	Ibidem, p. 237.
     8	M.A.S., Buletin sâptâminal... p. 44.
     10	Ibidem, p. 39.
11