Cu o noapte ínainte de moartea reginei Katarzyna, indepärtatä de la curte de inulti ani, pe fereastra de la camera sofiei doctorului regal inträ o bufnijä, care, defi este inchisä intr-o ladä, dispare, caci nu tire ínsufirile materiale ale unei vietaci, ci este doar un duh vestitor de rele, interpretat ca prevestitor al morfii reginei, fapt adeverit, dupä cum spune autorul, chiar a doua zi. Dar prevestirile nu inceteazä o data cu aceasta, càci in timp ce clopotele din Varçovia bâteau spre a anunfa poporului moartea reginei, au cäzut limbile de la unele clopote, ceea ce avea sä prevesteascä apropiata moarte a regelui.
     « Noczy przysla nowina pewna o smierczy kroliowy Jei M. ktory gdy zwoniono War-szawie v wszitkych koàcziolow podluk obyczayu tedy zaras tym iednym zwoninym v S. lana sercze u zwona vpadlo. i malo niezabielo Losznicze K Je. M. Pana Lieczkie a na nowym mie-ysczye takze razem vpadly dwie sercza v zwonov v Pany Mary koscziola y v mnihow takze niedalieko». (Noaptea a venit vestea sigurä despre moartea maj estasi sale reginei fi cìnd bâteau clopotele la Varfovia la toate bisericile, dupä cum e obiceiul, atunci numaidecìt dupä prima bätaie la Sf. Ioan a cäzut limba de la clopot fi era aproape sâ-1 omoare pe câmâraçul märiei-sale regelui, pe domnul Liecki, iar in cetatea nouä de asemenea au cäzut deodatä douä limbi de la clopote la biserica Sfintei Fecioare fi la cälugäri, nu departe de acolo) f. 15.
     Iar cind peste trei zile, eu totul pe neafteptate, se îmbolnâveçte regele Sigismund, ìfi face loe o altâ aparitie la fei de ciudatä fi interpretatä tot ca un semn räu: printre curtenii adunaci la palat se strecoarä, urcä pe ecäri fi pätrunde pinä in sala de consiliu un bou: « W horobie ty K.Je.M. contra naturam wo! po shodzye na kaminicze do rady wszedl przez wielkoá lyudzy ktorzy bely y na wshodsye y w sieny y w yszbye asz do rady». (In timpul acestei boli a märiei sale regelui, contra naturam, a urcat un bou pe scärile palatului fi a intrat pinä in consiliu, printr-o mulfime de oameni care era adunatä acolo fi pe scäri fi in anticamerä fi in camerä pinä in consiliu) f. 15.
     Dupä cum observäm, pentru prevestirea schimbärilor din viaja unor capete incoronate nu se folosesc semnele cosmice, dupä modelul clasic, ci motive populare, zoomorfice, simple, finind seama de aceasta, precum fi de stilul povestirii (textul integral este anexat la articolul de fajä), inclinäm sä credem câ este o inregistrare a povestirilor care circulau atunci în popor pe seama morfii regelui.
     2.	O altâ lucrare anonimä inedita este Oznaymienie Smierczi kroliewski y zdanye o obie-ranyu krolya (Veste despre moartea regelui fi pärere despre alegerea regelui), f. 27—33, scrisâ în limba polonâ la persoana întîi, sub formä epistolarä, cu multä îndemînare scriitoriceascä, intercalînd cu väditä facilitate fraze fi cuvinte latine, în care se dau relafii fi päreri personale asupra evenimentelor zilei.
     Autorul exprimä în cuvinte frumoase fi într-un stil desâvîrfit regretul pentru moartea regelui fi acordul säu — defi cu unele rezerve — de a-çi da pärerea despre alegerea noului condu-câtor al statului. « Jedym to rad wieczy folguiacz roskazanya W Msczy niszly rozumowy swemu ktoremu wielye y prze liata me i prze maie czwyczenye niedostawa obieczal bym vczinycz». (Am promis sä fac acest lucru mai degrabâ, respeetînd eu plâcere poruñea voasträ, Luminate Domn, decît pe a minfii mele care are unele neajunsuri fi din cauza anilor mulçi fi a exerci-Jiului puçin) f. 27.
     Cu bätrineascä chibzuin^ä fi orizont larg asupra vie^ii politice contemporane, autorul analizeazâ stadiile istorice prin care a trecut república nobilitarä polonâ fi în special ultimul, comparindu-le ìn ultimä instanfä cu etapele evolufiei omului.
     « Isz ozialo czlowiecze y wszitkie rzeczy sub hoc orbis lumine na swieczye maia swe nas-tanya. czaszy. rosdzialy pomnozenya. doskonalosezy y kresy swoie. Takiesz R. Pospolita kaszda i pogotowyu i nasza Polska iusz wszitek wiek czlowieka doskonalego. obeszla i vrodzona iest. bela dziecziecziem. bela mlodzienczem, bela y mezem. Iusz teras ku starosezy prziszla. securis ad radicem posita e. et ne nobis quia peccamimus. Rodzila sye od Lecha do Woiewod. dzye-czieczyem w Poganstwie bela czistym mlodzynczem. Wiare Chreàeianska przyawszy bela y mezem przez one wszitkie czaszy z Bolieslawow. w Ladislawow y inszych. A naywieczy za Zigmunta teras iako iabluko rozdarle tak iusz vpatkiem bardzo grozy». (Cäci fi trupul omenesc, ca fi toate lucrurile de pe acest pämint, au vremea lor cind iau fiinfä, cìnd cresc, se ìnmulfesc, se perfecfioneaza fi sfìrfesc. Tot afa fi flecare Republicä fi a noasträ polonezä a trecut prin toate vìrstele umane, s-a näscut, a fost prunc, a fost fi tinärä, a fost fi la vìrsta bärbäfiei. Acum se apropie de bätrineje. Securea a fost pusä la rädäcinä fi nu pentru cä am päcätuit. S-a näscut din vremea lui Lech pinä la primii voievozi; a fost copil ìn timpul necredinfei; a fost tînârâ, adoptìnd religia creftinä fi bärbat ìn toate acele vremuri sub domnia Boleslavilor fi Ladislavilor fi a altora fi, mai cu seamä, ìn timpul lui Sigismund, iar acum, ameninfà cu cäderea, ca un mär copt) f. 27 v.
19*
291