Acest fapt a fost semnalat in repetate rinduri de B. D. Grekov, istorie al ■Jàràmmii ruse, care a aràtat cà in viata socialà existà tendinta de a mentine termeni vechi, care de mult nu mai corespund realitàtii.
    3.	Sa urmàrim acum termenul « zemleni » in izvoarele moldovenesti. E1 este folosit atit in documente interne, cit si in cele externe. ìn cele din urmà, zemlenii apar ca o categorie socialà, alàturi de celelalte categorii existente in secolele XIV-XV.
    Pentru prima oarà zemlenii apar in Moldova in 1395, in actul de inchinare a domnului §tefan fata de regele Yladislav al Poloniei.
    Domnul Moldovei fàgàduieste sa fie alàturi « cu vietile noastre si cu toatà puterea noastrà si cu toti boierii nostri fi cu toti zemlenii si cu slugile si cu tot poporul fàrii Moldovei »1. In acelasi document se mai aratà cà juràmintul de credintà este fàcut de càtre diferite categorii sociale: «pani, boieri, zemleni»2.
    Zemlenii apar fi in actul de inchinare al lui Alexandru cel Bun din 1404, prin care el jurà credintà alàturi de pani, zemleni fi boieri3. Documentul contine fi o menjiune mai greu de inteles, anume cà juràmintul va fi depus de « pani valahi, zemlenii moldoveni » 4. Ìn primul rind, se vede cà este vorba de douà categorii sociale diferite — pani si zemleni. Nu este dar de ce in aceeasi tarà sint infintiti reprezentantii clasei stàpinitoare, specificindu-se cà unii sint valahi, iar altii moldoveni5.
    Ce trebuie sa intelegem prin zemlenii moldoveni ? Aceftia sint stàpinii de pàmint localnici, din Moldova, care au provenit, probabil, din destràmarea obstii, asa cum acest proces s-a desfàfurat in tàrile slave vecine. Prin ìmbogà-tirea unora, din sinul obstii s-a format o categorie socialà de oameni care au inceput sà detinà pàmintul in proprietate individuala. Prin acapararea pàmintului altora ei se transformà in feudali, devin boieri de tarà, stàpini de pàmint localnici.
    Zemlenii sint pomeniti si in actul de inchinare din 1407, fiind denumiti, alàturi de domnul tàrii, « zemlenii noftri » (hjiiih a\h	6, panii moldoveni.
   Dacà vom urmàri locul ocupat de zemleni in actele de inchinare menzionate mai sus, vom constata cà in actul de inchinare din 1395 zemlenii se situeazà pe locul al treilea, dupà pani fi boieri ; ìn documentul din 1404, zemlenii ocupà locul al doilea, iar in documentul din 1407 locul intii.
1	M. Costàchescu, Documentele moldovenesti, voi. II, Iafi, 1932, p. 612—614.
     2	Ibidem.
     3	Ibidem, p. 625.
     4	Ibidem.
      6	Credem cà explica^ia trebuie legatà de stabilirea regiunii celei mai vechi, in apropierea Moldovei, unde romàuii erau numidi vlahi. Asemenea stare de lucruri este caracteristicà pentru Transilvania, inclusiv Maramureful, unde romànii se numeau vlahi (N. I o r g a, Istoria romà-nilor, voi. III, Bucurefti, 1936, p. 81; Istoria Romàniei, voi. II, Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R., 1962, p. 160). Stabilirea voievodului Dragof din Maramuref cu ceata lui de viteji !n Moldova a creat o categorie de stàpini de pàmint venivi din afarà, unde aceftia erau denumi(i vlahi. « Vitejii din Maramuref» formau, fàrà ìndoialà, curtea voievodului din Moldova. Istorici! semita-leazà chiar aportul« vitejilor», adicà al pàturii feudale din Maramuref, la constituirea statului feudal moldovenesc (Istoria Romàniei, voi. II. p. 166). Pe baza acestor considerante, credem cà se poate afirma cà denumirea unei pàturi din clasa feudalà a Moldovei ca « panii valahi» se referà la acei viteji fi la urmafii lor care au venit din Maramuref in Moldova pe la mijlocul secolului al XlV-Iea fi, in urma daniilor primite, au devenit stàpini de pàmint. ìn sprijinul celor afirmate vine fi faptul cà in secolele XV—XVI Moldova era denumità adeseori fi Moldo-vlahia (Acta Patriarcatiis Constantinop. t. II, p. 528 ; P. P. P a n a i t e s c u, Cronicile slavo-romàne, p. 86 (Cronica lui Macarie), p. 114 (Cronica lui Eftimie).
     6	M. Costàchescu, op. cit., voi. II, p. 628.
160