5.	în cadrai literaturii publicistice legate de primul interregn, un loc deosebit îl ocupâ figura Barbarei Gizanka, sofia nelegitimà a regelui Sigismund August. Multe dintre manifestârile literare ale vremii o descriu ca pe o femeie framoasâ, euergicâ çi calculatá. în culegerea Czubek este publicat un poem intitulât Barbara Gizanka (existent de altfel, çi în manuscrisul discutât), în subsolul càruia automi culegerii plaseazà un text de prozà. Regàsim acest text în ms. B. A.R.P.R. nr. 638, însâ mult mai mare çi divizat în douà par fi distincte, intitúlate: 0 Gizancze nierzadny (Despre Gizanka curtezana), f. 144—148 çi 0 teyze Malzenstwie skripti widane. Chwalicz to malzenstwo drugym ganicz (Scrisoare despre aceeaçi càsàtorie. Làudînd aceastà càsnicie dezaprobi pe alfii) f. 151 v — 152.
     Dupa cum putera deduce din nótele bibliografice de la Czubek, în ms. Branicki nr. 50, acest text este de asemenea impartit în douà (f. 173 çi 177), însâ informatile date sînt prea sumare pentru a putea stabili vreo legatura între textul nostra çi cel din ms. Bramicki. Deoarece însà în culegerea Czubek apare un text atît de redus, consideràm cà în nici unul din manu-scrisele studiate de editor nu a existât aceastà variantà amplâ pe care o avem în manuscrisul románese.
      în manuscrisul nostra se observa clar cà între relatàrile despre Gizanka a fost intercalai un text de orientare politicâ, savant, eu numeroase glose latine, fàcînd dovada unei profunde cunoaçteri a vieçii politice a secolului al XVI-lea. Partea inclusà, inedità, se deosebeçte net (ca stil, mod de exprimare, problematicà) de cea publicatâ çi îndrâznim chiar sà afirman cà se observà o asemânare vàdità de stil çi concepii cu Oznaymienie Smierczi kroheu sky y zdanye
o	obyeranyu krolya, discutatà de noi la pet. 2 p. 293 çi urm. Cele douà texte par a fi scrise de acelaçi autor anonim.
     Dupa moartea regelui Sigismund, datorità faptului cà « bela niepodley vrody miala tesz niemale skarby» (era framoasâ çi avea avufii mari), f. 151 v, Barbara Gizanka a avut mulfi pretendenti la mîna ei. Averea-i nu era moçtenità, càci era de origine modestà, ci adunatà « o parte din màrinimia Domnului ràposat, datà încà în timpul viefii, o parte din cadourile respectabile primite atît de la nobili, cit çi de la popor. lar o alta parte din testamentul legal al regelui» (f. 151 —152).
      Printre cei care doreau sà se càsàtoreascâ eu aceastà curtezanà bogatà çi framoasâ erau mul(i nobili scâpàtafi, care trâiau la curtea regalâ. « Staralo sye ich niemalo z dworu krolyew-skiego chudych paholkow chczacz y a wzyacz za zone» (încercau mulfi flàcài sâraci de la curtea regalâ s-o ia de nevastà) f. 152. Dintre to{i însà ea 1-a préférât pe un cneaz sàrâcit, « chudy kniaz z Wolinya», Woroniecki.
      Dar càsâtoria unui nobil, fie el çi sârac, cu o curtezanà de obîrçie obscurà care avusese un copil eu regele Sigismund August, a trezit împotrivire în sînul nobilimii polone. în legâturâ eu aceasta, în ms. B.A.R.P.R. nr. 638 sînt redate douà scrisori: una a lui Woroniecki càtre cineva pe care-1 numeçte « frate», sub titulul Voronieczki niewinyen (Woroniecki e nevinovat), f. 152—156 v, çi scrisoarea de râspuns a primului adresant, intitulatà în manuscris Woroneczky Winien (Woroniecki e vinovat), f. 157—162 v.
     în scrisoarea sa, Woroniecki aratâ cà nu vede un impediment în faptul cà Barbara a locuit o vreme împreunâ eu regele, càci : « zone wolno my poiaez teka iaka my sye podoba y niepowinenem w tym nieziego zdanya sluhacz» (am voie sà iau de nevastà pe aceea care-mi place çi nu trebuie sâ ascult pàrerea nimànui), f. 152.
      Apârîndu-se împotriva acuzafiilor câ se càsâtoreçte cu o burghezâ îçi ridicà drept scut legile republicii nobiliare polone, care permit acest lucra, çi, fàcînd apel la oamenii cu vederi largi, spune: « .. .Nici un om eu mintea-ntreagâ nu mà poate acuza» (« zadem czalego rozumu mnye wyniez nyebedzye», f. 152 v).
      Dorind chiar sâ o ridice pe Barbara în ochii interlocutorului sâu, aratà ca pe un merit deosebit faptul câ aceasta 1-a iubit pe rege sincer çi dezinteresat çi nu i-a stors niciodatâ promi-siunea de a o lua de sofie, supunîndu-se în mod conçtient oprobiului societàri. Apelînd la istorie çi literaturà, dà numeroase exemple in care femei inteligente çi framoase au oferit dragostea lor dezinteresatà capetelor incoronate. De aceea considerâ, câ, prin càsâtoria sa, nu a încàlcat nici legile scrise aie societâçii çi nici cele nescrise : « Niewystapielem tedy ozenienyem swym ani przeczywko vczcziwoàczy ani przeczywko prawu alyem to z baezeniem y porada dobrego rozumu veziniol» (Deci prin càsâtoria mea nu am încàlcat nici bunàcuviinfa, nici legea, ci am fâcut-o eu chibzuinfâ çi dupà îndemnul înfelepciunii), f. 156 v.
     în scrisoarea de râspuns a aceluia pe care Woroniecki îl numeçte« Bracie mily» (Dragâ frate) sînt analízate punct eu punct afirmafiile lui Woroniecki. în legâturâ eu originea burghezâ a sofiei, autorul scrisorii aratà cà legal este nevinovat : « ai luat o burghezâ de nevastà, eçti nevinovat, càci legea îfi permite acest lucra» (f. 157—157 v), însâ considerâ cà nu este de demnitatea unui nobil sâ intre într-o familie de negustori. Aceasta eu atît mai mult eu cît femeia cu care se càsàtoreçte nu are un renume prea bun.
295