Caracterul diplomatie pe care il aveau agentiile de la Bucuresti si Belgrad definente relatiile dintre Romania si Serbia, ca relatii de esenta celor dintre statele suverane. Procedura de acreditare a agentilor in februarie-martie 1863, a fost si ea cea corespunzätoare situatici unui agent diplomatie trimis pe lingä un sef de stat. Atit T. Callimaki cit si C. Magazinovici au fost investiti de sefii statelor cärora apartineau si au remis scrisorile de acreditare la acelasi nivel, fiind primiti in audiente speciale in acest scop. Ulterior, agentii au avut contacte nemijlocite cu sefii de stat. Cele arätate reflectä drumul ascendent al celor douä state pe planul relatiilor externe si integrarea lor treptatä in sistemul european de relatii internationale.
    Activitatea agentiilor. Agentiile de la Bucuresti si Belgrad au desfäfurat
o	activitate amplä, axatä pe atributiile diplomatice care le reveneau in inde-plinirea sarcinii principale : stringerea continuä a legäturilor româno-sirbe.
    Agentiile au avut, printre atributiile principale, pe aceea de a se informa si a defini pozitia marilor puteri fatä de politica externa promovatá de guvernele statelor cärora apartineau. T. Callimaki comunica, in acest sens, Cabinetului domnesc cu privire la pozitia Frantei : « L’on compte beaucoup sur nous en France. On y parait persuadé que la Serbie se guide d’après notre politique ». El a subliniat fi raporturile sale strinse cu reprezentantul Frantei1. Italia, aprecia agentul román, sustinea de asemenea atit Romänia cit fi Serbia2. Relatiile cu Rusia fi Prusia erau considerate bune, iar cele cu Anglia fi Austria rezervate 3. T. Callimaki mentiona rolul negativ al politicii Austriei in sud-estul Europei 4.
    Pentru a putea lupta mai eficace împotriva dusmanilor comuni din acel timp — Turcia fi Austria — se contura necesitatea unei aliante a statelor din Balcani : « La consolidation intérieure peut être effectuée par les Roumains seuls — se sublima într-un artieoi al presei sîrbe, exprimînd politica guvernului — mais, quant à la consolidation en dehors, elle n’est possible que par l’union fraternelle avec ses voisins qui lui portent des sympathies. Puisse cette maxime, a l’instar de l’étoile populaire, conduire toujours les Roumains, les Grecs et les Serbes » 5.
    Un astfel de acord nu a fost atunci infäptuit, dar legäturile între România fi Serbia — neconsemnate încâ intr-un tratat de aliantâ fi ajutor reciproc — au fost atît de puternice, încît agentul român la Belgrad putea afirma cu con-vingere : « Je pense qu’en cas de legitime défense, le concours de la Serbie nous est assuré ...6
    Agentiile de la Bucuresti fi Belgrad au contribuii la afirmarea dreptului României fi Serbiei de a încheia conventii internationale, atit bilaterale cît
     1	Yezi T. Callimaki càtre Cabinetul domnesc, Belgrad, 21 septembrie/3 octombrie 1863. Bibi. Academiei R.P.R., seejia msse, Arhiva Cuza, vol. nr. XIX, f. 401r—401v.
     2	Vezi T. Callimaki catre domnitor, Belgrad, 31 octombrie/12 noiembrie 1863, MAE, vol. nr. 278, f. 20r—23v; Agenfia Principatelor Unite la Belgrad catre Cabinetul domnesc, 21 decembrie
1864,	Bibl. Academiei R.P.R., seccia msse, Arhiva Cuza, vol. nr. XIV, f. 521r.
     3	Vezi Agenfia Principatelor Unite la Belgrad catre Cabinetul domnesc, 19 noiembrie 1863, în« Agenfia. . .» anexa nr. 13, p. 13; T. Callimaki càtre domnitor, 17/29 decembrie 1863, MAE, vol. nr. 278, f. 25r—26r.
4	Vezi Agenfia Principatelor Unite la Belgrad càtre domnitor, 19 martie 1864, în « Agen-
zia. . .», anexa nr. 19, p. 37—38.
      6 Vezi Agenfia Principatelor Unite la Belgrad càtre Cabinetul domnesc, 27 iulie 1864, loc, cit., anexa nr. 24, p. 43—44.
      6	Vezi MAE, vol. nr. 278, f. 28r.
132