dispuneau feudalii, dupà traficul màrfurilor. 0 data cu stabilirea frontierelor fàrii Romànefti, vàmile s-au fixat pe linia Dunàrii si a Carpatilor Meridionali, fiind incasate in folosul domniei.
    Din 1368 avem prima ftire documentará asupra existentei lor la Dunàre. La aceastà data, voievodul Vladislav I intàreste brasovendor comertul lor de tranzit cu obligatia piatii a douà « tricesime » (3%), una la venire, la Cimpulung sau in imprejurimi, si a doua, la intoarcere, « la Dunàre ». ín ambele cazuri, primeau o « carte » x, care le dàdea dreptul de liberà circulatie cu màrfurile tranzitate. La mijlocul veacului al XIV-lea, deci, vàmile erau nu numai in fiinfà, dar func(ionau dupà o procedurà bine alcàtuità si cu dregàtori anume. Aceeasi concluzie si dintr-o prevedere specialà a actului din 1368, privind transporturde pe via Bràila 2 : cind domnul botàràste un regim preferential pentru unul din orase — deci implicit fi pentru drumul respectiv — el il mentioneazà anume, pentru ca toti slujitorii in subordine sa cunoascà rinduiala, diferità de aceea a altor porturi dunàrene.
    De la vest spre est, prima vamà a traficului cu Peninsula Balcanicà era la Calafat, controlind Dunàrea pe o portiune de peste 150 km ; prima mentiune scrisà a ei o gàsim la 5 august 1424, intr-o confirmare datà mànàstirii Tismana. Vama exista, evident, mai dinainte ; ea apare documentar abia la 1424, deoarece acum se produce o schimbare in statutul ei juridic, o parte din venit fiind cedat de domnie sus-mentionatei ctitorii3. Confirmàrde ulterioare, de la 3 aprilie 1480 fi pinà la 5 septembrie 1568 4, aratà o functionare neintreruptà a ei.
     §i litiga balta Bistref, la capàtul ei vestic, in fata localitàtii fibru (fibàr de astàzi), exista la 28 octombrie 1419 un punct de control si impunere a màrfurilor 5, fàrà a avea insà importanza Calafatului. Nu stim dacà vama functiona fi in secolul al XIV-lea. Dania primului fondator al mànàstirii Tismana, voievodul Radu I, la 3 octombrie 1385, fi intàrirea din 1409—1418 nu precizeazà natura veniturdor aduse de balta Bistretului 6.
    Vàmi importante mai existau pe malul sting, in dreptul Nicopolei, Sistovului, Giurgiului si Dristorului 7. Socotim neindoielnicà functionarea lor fi in secolul al XIV-lea, datà fiind vechimea drumurdor ce le controlau. Mentionarea lor in documente este legatà, ca si in cazurile precedente, de stabilirea unor reguli speciale de impunere: de aceea, datele, cind apar consemnate in scris, nu pot fi invocate ca atare pentru fixarea ìnceputurdor acestor vàmi, existente, fàrà indoialà, cel putin de la intemeierea rJ’àrii Romànefti. Aceste vàmi (exceptind
     1	Nuraitá rávaf in actele secolelelor XVII —XVIII: Anatefterul, Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brincoveanul, ed. Dinu C. Giurescu, in SMIM, vol. V, 1962, nr. 57 (act domnesc din 1707—1708).
     2	Hurmuzaki-Densufanu, Documente, 1/2, p. 144—145 (nr. CVIII).
     3	DIR, XIII-XIV-XV, B, p. 79 (nr. 65).
     4	Ibidem, XIII-XIV-XV, B, p. 167 fi 207 (nr. 167 fi 214); XVI, B. 1, p. 14, 45-46, 57, 174, 180-181 (nr. 8, 41, 53, 176, 184); XVI, B, 2, p. 4, 61, 147, 118, 130, 295, 349, 357 (nr. 5, 59, 147, 121, 131, 300, 366, 374); XVI, B, 3, p. 20, 114, 110, 287 (nr. 22, 137,
131, 332).
     6	Ibidem, XIII—XIV—XV, B, p. 74 (nr. 61) (subí, ns.), vezi fi din 20 septembrie 1444; Ibidem, p. 114 (nr. 104).
     8	Ibidem, XIII —XIV—XV, B, p. 33 fi 61 (nr. 22 fi 45). Dintr-un act ulterior, din 18 aprilie 1560, aflám cá hotarul vámii Calafat se intindea de-a lungul Dunárii pe mai mult de 150 km, inglobind fi punctul de control de la Bistre^.
      7	Pentru Nicopol, Giurgiu fi Dristor vezi actul domnesc din 30 ianuarie 1431; I. B o g d a n, Documente, p. 34. Vezi fi actul din 1 septembrie 1479 — 31 august 1480: DIR, XIII—XIV — XV,
B,	p. 164 (nr. 163).
180