insolubilà — este de mai mica insemnàtate pentru ceea ce ne preocupa aici: problema vaiorii pe care o au datele tradirei monastice pentru cercetarea stiinjificà a vietii fi activitàtii inteme-ietorului Vodi^ei Tismanei. Din acest singur punct de vedere, concluziile ce ni se par a se desprinde din toatà lunga, dar necesara, analiza de pinà acum sint urmàtoarele : Nu din traditia monastica de la Tismana fi-a luat Stefun Ieromonahul ftirile ampie fi amànun-fite de care s-a servii la redactarea operei sale, ci din alte izvoare istorice, scrise, pe care, pe cele mai valoroase, le cunoaftem astàzi mai bine fi in forme mai corecte decit le putuse cunoaste el in prima jumàtate a secolului trecut. Cele trei inregistràri mai vechi — din veacurile al XYII-lea si al XVIII-lea — ale aceleiasi traditi, desi fiecare in parte incompleta §i in oarecare màsurà deformata, ne pot totufi aràta cà amintirile pàstrate, din generale in generale, de càlu-gàrii de la Tismana despre intemeietorul lacusului lor erau pufine, disparate ni vagi: incà de pe la mijlocul secolului al XVII-lea tradita monasticà se afla in plinà transformare. In consecin^à, nici una dintre datele pe care ea ni le oferà nu poate fi folosita pentru alcàtuirea unei biografi! a lui Nicodim, decit dupà o serioasà cercetare critica. Numai procedind astfel, numai sfifiind cu curaj vàlul aurit al legendei hagiografice, vom putea ajunge sa intrevedem màcar tràsàturile reale ale chipului omenesc — istorie — al inte-meietorului Vodifei fi Tismanei. II. VIAfA LUI NICODIM §1 ÌMPREJURÀRILE VREMII Este de la sine inteles cà de numàrul si calitatea izvoarelor pe care le avem la dispo-zitie va depinde §i chipul in care se poate face prezentarea vietii lui Nicodim. Cum s-a vàzut, in diferitele ei consemnàri, tradita nu ne dà, in aceastà privintà, decit doar ftiri pu^ine fi vagi. In ce privefte celelalte izvoare cunoscute astàzi, acestea ne oferà informaci disparate, chiar dacá unele dintre ele — ca documéntele, de pildà — ne prezintà din cind in cind (fi totufi destul de rar) repere cronologice precise. Numàrul mie fi caracterul destul de sàrac al tuturor acestor izvoare ne impiedicà sà cunoaf-tem azi, pinà in amànunte, evenimentele vietii intemeietorului Tismanei, astfel cà o alegere ìntre faptele intr-adevàr importante fi cele màrunte nu este cu |mtintà : nu o datà, lacunele informatici pe care o posedàm ne vor obliga sà recurgem la lungi fi obositoare (ìemonst rat ii. necesare pentru a putea obline oarecare precizàri in timp fi in spajiu ; nu o datà vom fi siliti sà controlàm cu grijà ftirile indoielnice ale tradirei, comparindu-le cu tot ceea ce ftim azi asupra epocii ; nu o datà, in sfirfit, in locul crimpeiului de viat a asupra càruia izvoarele ràmin mute, va trebui sà prezentàm cadrul generai istorie in limitele càruia personajul de care ne ocupàm s-a putut manifesta. íntr-un cuvint, metoda de cercetare fi prezentare a vietii lui Nicodim pe care ne vedem silici a o adopta este aceea de a grupa, in jurul celor citeva date certe oferite de izvoare sau pe care le putem deduce din interpretarea lor criticà, tóate acele elemente din istoria vremii ce pot contribui ca figura lui sà se desprindà, cit mai bine reliefatà fi cit mai dar conturatà, din masa, destul de amorfà incà, a cunoft intelor noastre generale asupra epocii. Ceea ce, in permanenza, vom càuta sà evitàm va fi sà ne làsàm furaci — ca cei mai vechi cercetàtori ai vietii lui Nicodim — de farmecul incontestabil al legendei, care, veac de veac :si an de an, s-a Jesut in jurul figurii acestuia. Càci ceea ce voim sà cunoaftem nu este eroul unei vieti romanzate, ci omul in cadrul societàri contemporane fi in mijlocul evenimentelor vremii. Originea, patria si tineretea lui Nicodim. ^tirile pe care le avem azi in privinta originii fi copilàriei, tinere^ii fi noviciatului lui Nicodim fi, in genere, asupra intregii sale vie(i de pinà la venirea in fara Romàneascà sint cu totul sàrace fi adesea contradictorii. Cum am amintit in treacàt, Paul de Alep nu aflase la Tismana decit cà tatàl lui Nicodim fusese grec din Castoria, iar mama sa sirboaicà 1. Autorul Pomenirii ftia despre el cà « fost-au (despre cum zie) de neam slovean », ceea ce — cu explicatia « adicà din neamul slovenesc al Serviei » si cu adaosul unei inrudiri, nedeterminate, cu cneazul Lazàr, a trecut fi in textul Vietii datorate lui ijitefan Ieromonahul2. Dintre izvoarele sirbefti contemporane ce amintesc despre Nicodim, numai douà — un letopiset 3 fi o biografie de personaj eclesiastic 4 — oferà date privitoare la originea lui : primul il numef te « Nicodim grecul (« tpkmhkk »), ceea ce ar putea fi, eventual, fi o poreclà, nu o indicatie privitoare numaidecit la originea sa ; cel de-al doilea izvor ne aratà insà explicit cà Nicodim era « de neam grecesc » (« rpKKa po.voAtk »), ceea ce nu mai permite nici o indoialà in aceastà privintà. Discutabil devine astfel dacà Nicodim 1 Travels of Macarius, voi. II, p. 352: « . . . whose father was a Greek of Castoria, and wbose mother was a Servían», (cf. Hasdeu, Istoria criticà, voi. I, p. 142 §i §tefulescu, Tismana3, p. 31, care insà nu discutà chestiunea, ci se mulfumefte doar sà citeze izvoarele). 2 Viafa, f. 46v. = p. 17. 8 Yezi mai departe ¡jtirea privitoare la moartea lui. 4 Yezi Anexa III, sub A. 253