Principatele Unite neavind o agentie la Belgrad, intreaga activitate de informare si documentare cit si actiunile diplomatiee efeetive privind proble-mele politice ale Serbiei din perioada mentionatá — si care ar fi fost de com-petenta unei astfel de agentii — au fost indeplinite, cu tact fi consecventa, de agentia románá de la Constantinopol1. Rolul agen^iei Principatelor Unite de la Constantinopol a fost deosebit de important in incidentul diplomatic provocat de transportul armelor sirbefti pe teritoriul románese2. Purtátorul de cuvint al politicii Principatelor Unite in aceastá problema a fost C. Negri (cáruia i se incredintase de domnitor in mod special misiunea de a o promova, pe linia apárárii dreptului de autonomie a statului román 3), ajutat de T. Calli-maki 3. In perioada mentionatá, in lipsa unui agent román la Belgrad, legátura era tinutá de Serbia cu Principatele Unite, atit prin corespon- Af. Ext. al Serbiei catre Min. de Af. Ext. al fàrii Románefti, Belgrad, 21 februarie 1859, MAE, voi. 277, f. 31r; Min. de Af. Ext. al J'drii Romanelli catre Min. de Af. Ext. al Serbiei, Bucurefti, 20 februarie 1859, loe. cit., pachet nr. 155). Sardinia a recunoscut Unirea la 3 aprilie 1859 (vezi B.C.S. (me.), fond St. Georges, C. XL VIII/2/4), Franja, Rusia, Prusia t¡i Anglia la 7 aprilie 1859 ín fedin^a Confermaci de la París (Archives diplomatiques, voi. II, París, 1866, p. 161 — 164), iar Austria fi Turcia la 6 septembrie 1859 (vezi Protocol nr. 22 din 6 septembrie 1859, ibidem, p. 166—168). Desigur cá actul de recunoaftere fácut de Serbia a constituit o subliniere a atitudinii comune a Principatelor Unite fi Serbiei, de a lupta pentru constituirea lor in state nazionale unitare fi independente (Pentru conditile recunoafterii de càtre puterile stràine vezi fi N. Corivan Lupia diplomatica pentru recunoafterea dublei alegeri a lui Al. Cuza, in Studii privind Unirea Principatelor, Bucurefti, Edit. Academiei R.P.R., 1960, p. 387—412). 2) Agenjia Serbiei in fara Romàneascà, in urma actului Unirii, indeplinea rolul sàu pe lingá« Principatele Unite», ceea ce corespundea cu intrejinerea legàturilor in mod egal cu jara Romàneascà fi Moldova (Vezi Agentul Serbiei in Principatele Unite, fara Romàneascà fi Moldova càtre Min. de Af. Ext. al Principatelor Unite, nr. 49, 25 mai 1859, MAE, Pachet nr. 167, dos. nr. 17 ; idem, nr. 65, 2 iunie 1859, loc. cit., dos. nr. 18; idem, 3 septembrie 1860, loc. cit., voi. nr. 78, f. 100r ; idem, nr. 763, 8 decembrie 1860, loc. cit., voi. nr. 207; idem, 12 decembrie 1860, loc. cit., voi. nr. 277, f. 25r. 3) Defi cu statutul nerecunoscut de puteri (Agenzia Serbiei nu apare menjionatà in 1858 alàturi de agenjiile fi consulatele generale de la Bucurefti ale puterilor; Cf. Almanach de Paris. Annuaire international diplomatique, administratif slatistique. . . Paris, 1958, p. 176), agenzia Serbiei beneficia de un regim pe care Principatele Unite il acordau numai agenjilor fi consulilor generali cu competerá politica, acreditafi de puterile suverane. (Agentul Serbiei primea tóate circularele adresate de Principatele Unite agenfilor fi consulilor generali fi era considerai cà apartine, alàturi de aceftia, « corpului diplomatic». Vezi, de ex., Min. de Af. Ext. al fàrii Romanelli càtre agenfii fi consulii generali ai Austriei, Belgici, Franfei, Angliei, Greciei, Italiei, fàrilor de Jos, Prusiei, Rusiei, Serbiei, Bucurefti, 8/20 aprilie, 1861 ; MAÈ, voi. 207). 1 Negocierile Turciei fi puterilor garante, determinate de Serbia, cu privire la evacuarea turcilor din orafele |àrii, cit fi evacuarea tuturor fortàre{elor de pe teritoriul nacional, se reflectà cu minufiozitate in rapoartele agentului Principatelor Unite de pe lingà Poarta Otomanà. Interesul pentru evenimentele din Serbia era manifestai nu numai de conducerea din Principate, ci fi de opinia publicà progresistà romàneascà pe linia preocupàrii, comune cu Serbia, pentru dobindirea independen{ei de stat. (Istoria Rominiei, voi. IV, Ed. Academiei R.P.R., Bucurefti, 1964, p. 348. 2 Vezi G. G. F 1 o r e s c u, Rolul fi activitatea Agenfiei Principatelor Unite la Constanti-nopol (1859—1866), in Studii fi orticole de istorie; voi. V, Bucurefti, 1963, p. 281 — 282 fi Const. C. Giurescu, art. cit. 3 Vezi C. Negri càtre Cuza, Galaji, 10/22 noiembrie 1862, MAE, voi. nr. 277, f. 9r—10r; A. I. Cuza càtre Henry L. Bulwer, Bucurefti, 30 ianuarie/11 februarie 1863, Bibl. Academiei R.P.R., ms. rom. nr. 864, f. 353r; C. Negri càtre Cuza, 17 februarie/1 martie 1863, loc. cit., f. 3581—359r- 4 Vezi T. Callimaki càtre Cabinet domnesc, Constantinopol, 9 decembrie 1862, MAE, voi. nr. 277, f. 66r; vezi fi T. Callimaki càtre Cuza, 10 decembrie 1862, loc. cit., f. 68r; T. Callimaki càtre secretarul cabinetului domnesc. Pera, 24 decembrie 1862, Bibl. Academiei R.P.R., ms. rom. Arhiva Cuza, voi. I, f. 170r—171r. 127