ale cronicilor rusesti, dateazà gresit, in secolul al XII-lea, lista oraselor din aceste cronici 1.
    Afirmatia autorului nu ne surprinde, deoarece acesta, presupunind existenta ìncà din secolul al XII-lea a unor orase in Moldova, scoate in evidentà rolul colonistilor stràini in fondarea si organizarea lor, afirmindu-se ca un adept consecvent al unor concepta perimate, dupà care poporul román ar fi avut in evul mediu un caracter strict rural si a fost alcàtuit exclusiv din agricultori si pàstori, lipsindu-i o viatà urbanà. Aceasta din urmà a fost desfàsuratà, chipurile, de colonistii germani. Unor astfel de teorii, care falsificà adevàrul istorie, le ràspund in mod categorie datele arheologice recente, care dovedesc, pe intregul cuprins al Moldovei, existenta unei activitàti umane de caracter urban, manifestatà din abundentà de càtre elementul autohton, cu mult inainte de venirea unor colonisti stràini.
    Astfel, noile date arheologice obtinute in urma sàpàturilor metodice intr-o serie de orase din Moldova si confruntate cu stirile din cele mai vechi izvoare scrise referitoare la aceste orase ne permit unele precizàri de o deosebità importantà in problema vechimii asezàrilor de caracter urban din Moldova.
    In acest sens este necesarà analiza fragmentului continind orasele din Moldova, pentru a se preciza vremea cind s-a putut intoemi aceastà listà localà si, mai ales, pentru identificarea si locabzarea cit mai exactà a oraselor insirate in aceastà listà.
     «... flchCKkIH TOpr-K Nd llp\'Tfc pfcu/fc, POAUNOKTI TOprK Ha M©AA«K-fe, H'fcM’feMk, k ropaje KopoMWHOKii KaMurK, GoMHKa, Gfpi-r-k, EaHH, 4(1|K>hh, Koao.wkih, ropoA°K lk Ha 4ipiA\oiut, Ha /\,N-kcrpt XoT'kHK. fi et... Roaockkih rpa^H...»2. Adicà « . . . Tirgul Iasi pe riul Prut, Tirgul Roman pe Moldova, Neamt, in munti Piatra lui Cràciun, Suceava, Siret, Baia, fetina, Colomeea, Cetàtuia pe Cere-mus. Pe Nistru Hotin. Acestea sint . . . orasele moldovenesti ... ».
     In ceea ce priveste data alcàtuirii acestui fragment, intrat apoi in componenta listei generale a ora§elor, este cazul sà ne referim la orasele si cetàtile din tara §epenitului, precum si la orasul Colomeea. Dupà cum se stie, tara §epenitului cuprindea Hotinul, Tetina §i Hmielovul, probabil Cetàtuia de pe Ceremus din lista mentionatà mai sus. Aceste orase si cetàti intraserà in componenda statului moldovenesc, probabil, curind dupà inlàturarea dominatici Hoardei de Aur, infrintà la Apele Albastre de ostile ruso-lituaniene, in 1362. in vremea lui Petru Musat, aceste orase fac parte efectiv din voievodatul Moldovei. In
     1	Hugo Weczerka, Das Mittelalterliche und frühenzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau von seinem Anfängen bis zu seinem Untergang (13—18 Jahrhundert), Münich, 1960, p. 110.
       2	In lista oraselor aflatä la inceputul cronicii Voskresenskaia, dupà oratili Hotin se serie ,,A mo So.ìiapcKbiu u «ojiockuu eopodoKi. A ce no/ibCKMU epadu...“ M. N. Tihomirov atrage aterina asupra inadverten^ei din propozi$ia referitoare la Hotin, in care substantivul iopodoKt (la singulär) nu se acordä cu adjectivele öoAiapCKuu u soaockuu (la plural). Autorul presupune, pe bunä dreptate, cä atit fragmentul privind oracele din Bulgaria, cit $i cel privind orakele din Moldova trebuie sä inceapä cu subtitlul: «A ce öoAiapcKuu epadu» «A ce «oaockuu epadun ?i aja mai departe. Copistul insä a omis aceste douä subtitluri, pe care apoi le-a contopit intr-unul singur si 1-a introdus acolo unde se incheia fragmentul cuprinzind atit oracele din Bulgaria, cit si oracele din Moldova. Un alt copist, intr-o epoeä ulterioarà, a presupus cä acest ultim pasaj din lista se referà numai la orasul Hotin, ajungindu-se in felul acesta la o forma coruptä. Aceasta din urma a dat na^tere la discucii in istoriografia romäneascä din trecut, considerindu-se textul confuz, datoritä faptului cä enumera drept orasse rusesti vechile oraije moldovenesti.
14 - c. 384
209