1388, 1393 si 13951. Despre oras sau tirg avem indicatii precise. Astfel, conventia incheiatà in 1390 intre ambasadorii lui Mircea cel Bàtrin fi ai regelui Poloniei a fost semnatà in orasul Suceava : «in partibus Moldavie oppidi Socz-czow»2. Deci Suceava din lista orafelor trebuie identificata cu tirgul Suceava, si nu cu cetatea. Problema aceasta este rezolvatà in sensul identificàrii noastre si de formularea intilnità intr-un document din 1403 aflat, in traducere polonezà, in arhiva Zolkiew. Este vorba de actul de danie de la Alexandru cel Bun catre episcopia Moldovei, pentru satul Averefti pe Suceava fi Hreatca, din apropierea tìrgului Sucevei (« Sucziawskoho torha »), emis in cetatea Sucevei (« u Soczawi horodi ») 3. Iatà deci cà se face o distinctie netà intre cetatea Sucevei si tirgul Sucevei, devenit un important centru meftef ugàresc si comercial, afa cum o dovedesc recentele sàpàturi arheologice. La Suceava se percepea vama principalà, asa cum se mentioneazà in privilegiul comercial din 8 octom-brie 1408 acordat negustorilor poloni din Lwow (« r/UKNCf iWkito Go'ukckoi ») 4. Cercetàrile arheologice de la Suceava au dovedit vechimea acestui oras, care spre mijlocul secolului al XlV-lea a intrat intr-o nouà etapà a dezvoltàrii sale, fi anume urbanizarea, fenomen petrecut inaintea venirii coloniftilor stràini, dovediti pe cale arheologicà càtre sfirsitul secolului al XIY-lea 5.
    6.	«GepfT», adicà Siret. Este oraful Siret, fosta capitala a Moldovei in secolul al XlV-lea. Oras vechi, mentionat in actele papale din anii 1370—1371. Astfel, Urban al V-lea se adresa in 1370 episcopilor din Boemia fi Polonia, inftiintindu-i cà Latcu, voievodul Moldovei, doreste sà treacà la catolicism fi intrebindu-i totodatà dacà tirgul Siret poate fi ridicat la rangul de oraf (« ut oppidum suum Ceretensis Halicensis diócesis in civitatem erigere et civi-tatis vocabulo insignere ») 6. Mai tirziu, in 1371, Florian, episcopul Cracoviei, adeverefte impreunà cu alti episcopi cà a sfintit pe càlugàrul misionar Andrei ca episcop al Siretului. In document se aratà cà Siretul a obtinut calitatea de civitas 7. Aceastà calitate o mai pàstra Siretul incà in 1384, an in care venitul cintarului din acest tirg era dàruit de Petru Musat bisericii Sf. Ioan Botezà-torul din aceeafi localitate (« quod est in praedicta nostra civitate Cerethensi ») 8. In actele slavone Siretul este numit in aceastà vreme „mhcto“, adicà oraf 9. Recentele sàpàturi de salvare de la Siret au scos la ivealà bógate materiale arheologice de facturà oràfeneascà din secolul al XIV-lea, constituind, alàturi de izvoarele scrise, dovezi certe asupra vechimii acestui oraf moldovenesc.
    7.	«EdNH», adicà Baia. Este orasul Baia, prima capitalà a Moldovei. in documéntele moldovenefti de la inceputul secolului al XV-lea orasul este denumit la fel ca fi in lista analizatà mai sus. Astfel, in privilegiul comercial din 1408
      1	M. Costàchescu, op. cit., vol. II, p. 604; vol. I, p. 14; vol. II, p. 612 çi 613; Hurmuzaki, I2, p. 817 çi 818.
     2	Hurmuzaki, I2, p. 323.
     3	M. Costàchescu, op. cit., vol. I, p. 46—47.
      4	Ibidem, vol. II, p. 631—633.
      5	M. D. M a t e i, Unele problème în legâturâ eu începuturile viefii orâçenefti la Suceava, în SCIV, an. XI, 1960, nr. 1, 107 fi urm.
      6	Hurmuzaki, I2, p. 162.
      7	Ibidem, p. 169.
     8M. Costàchescu, op. cit., vol. I, p. 4—5.
      9 Ibidem, vol. I, p. 142.
213