Trecerile prin carantina de la Piua Petrii. Postelnicelul Ilie a sosit la Piua Petrii la 16 mai, gàsind aici pe Manole gavazul care fusese trimis special numai pentru cele 287 de familii din Sliven. Desi trecerile bàjenarilor pe la aceastà carantina incepuserà la 7 mai, slivnenii amintiti nu sosiserà ìncà. Manole gavazul nu înregistrase insà nici un fel de treceri si postelnicelul Ilie le-a inscris in catas-tihul sàu dupa insemnàrile comisarului carantinei. De atunci si pina la 19 mai trecuserà 263 de familii, cu un total de 1 143 de bàjenari. lata ritmul intràrii in carantina:
Ziua intràrii in Familii Total (insi) 
carantina                             
24 mai             19              92 
25 mai             27             165 
26 mai             32             195 
27 mai             66             446 
28 mai             57             302 
      Total. . .   201          1 200 
    Toate aceste familii, originare din Sliven, Kazanlik, Kotel, Cazaua Osman Pazar si Provadia, plecaserà la Bràila, urmind a se intilni acolo cu cei ce intraserà prin celelalte douà carantine. De aici « au sa sà impartà in tarà, zicind asa cà ei tirguri cum au fost, asa o sà se aseze si prostii plugarilor sà facà mahalalele », ìnvoindu-se cu stàpinii de mosii. De aceea au si refuzat propunerile lui Costache Yernescu, trimisul boierului Costache §utu, care voia sà-i aseze la mosia sa de la Podu Buzàului stàtàtor, ca si propunerile omului marelui ban Bàleanu. Multi dintre ei nici nu aveau « bilete rusesti », adicà nu se ìnscriseserà pentru emigrare la comandamentul armatei rusesti din Bulgaria 1. La 30 mai Divanul cerea celor trei trimisi ai sài ca in catastiful lor sà inceapà a inregistra si toate vitele cu care treceau bàjenarii 2, ceea ce acestia au si fàcut.
    Nu cunoastem motívele pentru care la Piua Petrii, incà de la inceputul lunii mai, termenul de carantinà s-a redus la sapte zile. Aceasta a fàcut ca in luna iunie multi bàjenari sà prefere trecerea pe la acest vad. Nefiind oameni cu care sà-i trimità in interiorul tàrii, bulgarii plecau neinsotiti. Dupà cum arata Ilie postelnicelul, unii continuau sà se indrepte spre Bràila, altii sà piece spre Focsani pentru ca sà treacà apoi in Moldova 3, iar altii, mai putini, sà se indrepte spre Bucuresti.
     0	altà cauzà pentru care bulgarii, care veniserà initial sà treacà pe la Bràila, intrau in tarà pe la Piua Petrii era, dupà cum afirma Ilie postelnicelul, « cà le iau bani la pod acolo, iar aici nu sà supàrà màcar dà un cràitar de nimeni ». In sfirsit, se adàugau unele neintelegeri ce se vor aràta mai jos. Aceasta a fàcut ca la Piua Petrii numàrul bàjenarilor ce asteptau trecerea sà creascà foarte mult. La 13 iunie erau in carantinà 1 187 de insi, asa incit abia mai incàpeau. Neavind cu cine sà-i trimità in interiorul tàrii, Ilie postelnicelul apelase la niste « prosti tirgoveti ». Destui erau si aceia care nu voiau sà meargà insotiti si apucau
     1	Pentru alte detalii, vezi raportul postelnicelului Ilie din 30 mai 1830 (ibidem, f. Ili, precum fi 112).
      2	Ibidem, f. 95.
      3	Ibidem, f. 137 ?i 180. Pentru circa 100 de familii ce trec in Moldova, mai alea la Birlad, vezi Arh. st. Bue. Adm. vechi, dos. 2 542/1830, f. 1—2. Pentru cele 26 de familii stabilite in iulie 1830 la Rimnic, pentru cele 40 afezate la Yoitin (jumàtate erau din Karnobat) fi pentru alte 33 plecate la Focfani, vezi Arh. st. Bue. Adm. Vechi, dos. 4 675/1830, f. 11 — 12.
80