Ultima comunicare apartine lui Jozef Hroziencik, care se ocupà de Problema participàrii popoarelor slave la lupta impotriva fascismului (p. 363—371). Autorul prezintà in linii mari rezisten^a fi lupta maselor populare fi a forfelor progresiste din Cehoslovacia, Polonia fi U.R.S.S. impotriva Germaniei hitleriste.
                                                TR. IONESCU-NI§COV
CJIABHHCKHiì APXHB. Culegere de articole fi materiale, Moscova, Editura Academiei de §tiinje a U.R.S.S., 1963, 307 p.
      Ca fi volumele precedente volumul pe 1963 al culegerii de studii fi materiale Caci&rhckuù Apxus cuprinde articole, comunicàri fi note asupra diverselor probleme de istorie slava, bazate in cea mai mare parte pe material documentar inedit, depistat in arhivele sovietice. Ne ocupam de acele studii fi articole care privesc fi istoria {àrii noastre. Studiul lui P. P. Naumov, KeM nanucano emopoe oKumue CmetftaHa JJeuaiiCKoeo (Cine este autorul celei de-a doua variante a vie^ii lui §tefan de la Deceani) (p. 60—72) atrage aten^ia, fiind vorba de Grigorie famblac. E. P. Naumov contesta atit datarea primeia dintre aceste opere, cit fi paternitatea lui Grigorie famblac. Potrivit pàrerii autorului, acesta nu a scris povestirea despre aducerea moaf-telor sf. Paraschiva decit in Moldova sau in f ara Romàneascà, eventual la Constantinopol, deoarece in 1402 — 1405, cind e scrisà aceastà opera, el nu s-a aflat in Serbia. Analiza internà a celor douà scrieri arata, dupà E. P. Naumov, cà Grigorie famblac nu a fost la mànàstirea Deceani din Serbia fi cà el nu a putut sa redacteze cea de-a doua variants a vie^ii lui §tefan Urof in 1402-1404.
      O problema interesantà din istoria comerjului prezintà N. Todorov, in flp.uapKa e iopode XaÒMcuouiy — ¡lasapÒMcuK e 70-x eoòax XIX e. (Tirgul din oraful Hagioglu — Bazargic in deceniul al 8-lea al secolului al XIX-lea) (p. 116 — 119). Este vorba de oraful Dobrici, actualul Tolbuhin, din Bulgaria. Un inventar al pràvaliilor acestui tirg la data menzionata in titlu, descoperit la seccia de materiale orientale a Biblioteca « Kiril fi Metodiu » din Sofia oferà date importante privind màrfurile, valoarea fi premurile lor. Desprindem, printre aitele, informaci despre circulafia màrfurilor de Bra§ov. Rindul pràvaliilor cu màrfuri de Brafov era unul dintre cele mai mari in tirg : 47 de pràvàlii cu maria de Brasov, mai mare fiind numai numàrul pràvàliilor cu produse de cizmàrie, bàcànie fi manufacturà. In comparale cu negustorii stràini (armeni, greci, evrei), bulgarii ocupau pozi^iile cele mai mari in cornerai locai de la Hagioglu, cei mai mulfi dintre ei fiind legaci de comerful brafovean, fapt explicat de autor prin puterea coloniei bulgare din oraful transilvànean. Cel mai mare negustor din tirg, Atanas Hristo, originar din Silistra, de^inàtor all pràvàlii, ifi datora situala comercializàrii màrfurilor de Brafov.
      Printre negustorii de pàcurà, cei mai inulti erau originari din Tirnovo. Acest fapt se explicà prin legàturile acestui oraf cu far a Romàneascà, de unde se aducea pàcura (p. 130 — 131).
     in douà scrisori scurte, cuprinzind date noi din biografia lui L. Karavelov (Hoeue dauHbie k óuoipcufmu JI, Kapaee/ioea, p. 235—236), comunicate de S. A. Nichitin, gàsim precizàri in legàturà cu activitatea acestui revolu^ionar bulgar in {ara noastrà. ìn august 1869 el scria de la Odesa lui O. M. Bodianschi, cel dintii conferen^iar la catedra de slavistica a Università^ din Moscova, cerindu-i colemia sa de cintece bulgàrefi, pentru a le publica la Bucurefti. A doua oarà ii serie, in aceeafi chestiune, din Bucurefti, dindu-fi adresa la ziarul« Svoboda».
      Slaviftii romàni, specialifti ai diferitelor ramuri ale slavisticii, vor gàsi prejioase informagli fi in restul articolelor, ale càror titluri le menfionàm in continuare: V. M. Cernov, Se poate oare socoti ca dovedit faptul cà statutul lituanian a constituit un izvor pentru capitotele al V-lea fi al IX-lea din « Provila Soborniceascà»? (p. 73—91); V. M. Fomenkova, Statutele lui Kazimir al III-lea ca izvor pentru istoria relafiilor agrore in Polonia feudalà (p. 29—59) ; M. M. Freiden-berg, Despre formulami actelor de notariat din Troghir (p. 3—11); 0. I. Pobedova, Cu privire la problema studiului miniaturilor de pe manuscrisele istorice ca izvor pentru istoria cronicilor pictate (p. 12 — 28) ; V. Freidson, Despre« comitetul » de la Belgrad al lui Matia Ban (p. 100 — 115) ; G. K. Venediktov, O copie necunoscutà a istoriei lui Paisie de la Hilandar (p. 203—214) ; B. S. Popova, Ioachim Lelewel fi savanfii rufi (p. 215 — 227) ; L. S. Kiskin, Scrisori ale lui F. P. Celkovski càtre I. I. Sreznevski (p. 228—234) ; M. A. Ilin fi V. D. Coraliuc, in legàturà cu càlàtoria lui Liubomir Niderle in Rusia in 1893 (p. 232—233) ; I. G. Senkevici, Materiale privind istoria slavilor de sud (p. 237—251) ; K. L. Strukova, Documente noi privind situafia din vialetul Bitoliei in anul 1903 (Din rapoartele consulilor rufi) (p. 256—285) ; N. I. Hitrov, Documente pentru istoria
       1	Vezi « Romanoslavica» Vili, 1963, p. 493—499, §i X, 1964, p. 578 — 582.
370