locale in efectuarea acestor schimburi, ’asa cum vom vedea ìntr-un paragraf urmator.
    Importimi«', cuprinzìnd in principal màrfuri de lux si mirodenii, venite « de peste mare » sau aduse pe drumurile de useat, au fost continuate si treptat amplificate si dupà instaurarea dominatici otomane in Balcani. Cum ìnsà drumurile de pe uscat si pe apâ se aflau în stâpînirea otomanâ, màrfurile respective ìncep a fi cunoscute, mai ales din a doua jumàtate a secolului al XV-Iea ìnainte, sub numele de « turcesti ». O scrisoare a voievodului Laiotà Basarab reamin-teste pìrgarilor Brasovului, la 1476, cà « orice marfà vine din tara turceascà în tara noastrâ, fie piper, fie mátase, fie orice (alta) marfà, noi nimic nu oprim si nu ìmpiedicàm ca sa treacà la voi, ci toatà intrâ ìn mìinile voastre. . . » 1. Este obisnuitul tranzit destinât Transilvaniei cu articole venite pe Marea Neagrà sau pe la vadurile Dunàrii. Tot astfel, un act din 20 ianuarie 1505, privind vama de la Genune — pe valea Oltului, la hotarul cu Transilvania — reaminteçte câ taxa de 3% se ia « din toate cumpârâturile turcesti si din cumpàraturile unguresti, mari si mici, de la toate, din o sutà, trei » z. Marfa « turceascà » este trecutà si într-alt document, din 26 martie 1570, confirmìnd o situale mai veche si privind o altà trecere spre Transilvania, pe la Vìlcan 3.
     Proveneau aceste mârfuri, mai ales in secolul al XYI-lea, si din atelierele Peninsulei Balcanice ? Lucrul este posibil, judecînd atît dupa situatia din perioada anterioarà cueeririi otomane 4, cît si dupa datele secolului al XVII-lea, cìnd tarifele vamale ale 'Jàrii Romànesti, de exemplu, cel din 1675—1676, reconfirmât la 1691, cuprinde, la importuri, « poveri » de Sofia, Tìrnovo si Rumeba, în primul rînd tesàturi si covoare 5.
    Ce cuprindeau màrfurile « de peste mare » sau « turcesti » ?
    Tratatul de comert încheiat de voievodul Mircea cel Bàtrìn cu brasovenii, la 6 august 1413 enumerâ articolele ce soseau pe calea Màrii Negre: piper, sofran, bumbac, camelot, piei de tot felul, deci, ìntr-o enumerare succintà : mirodenii, materii prime pentru tors si tesut, tesàturi, piei, preeum si « alte màrfuri » nespecificate 6. Detaberea lor, ìn lipsa catastifelor de vamà unde se treceau toate articolele, atìt pentru import, cìt si pentru tranzit, se poate face dupà registrele vigesimale ale Brasovului, unde sìnt ìnsiruite produsele orientale ce soseau din Jara Româneascâ ìn Transilvania 7.
      1	I. B o g d a n, op. cit., p. 129. O altà scrisoare, similarà, la p. 125.
     2	DIR, XVI, B, 1, p. 26-27 (nr. 20).
      3	Ibidem, XVI, B, 3, p. 350 (nr. 403). Cf. actele din 6 octombrie 1587 (XVI, B, 5, p. 331 — 332) fi din 9 ianuarie 1593 (XVI, B, 6, p. 62).
     4	Descoperirea de la Gogofu, unde s-a gàsit argintàrie lucratà probabil ìn Bulgaria ìn secolul al XIV-lea, (ìn Oltenia, ìn vecinàtatea Dunàrii, la 65 km ìn jos de Tr.-Severin): D. B e r c i u fi E. Cornea, Sâpâturile de la Balta Verde fi Gogofu (1949 fi 1950) in «Materiale», vol. II, 1956, p. 461 — 465 fi 489.
      5	Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brincoveanul, ed. Dinu C. Giu-rescu, în SMIM, V, 1962, nr. 200. Çi in tezaurul de la Covei de la inceputul secolului XVI, unele piese de argintàrie au probabil o provenien{à sud-dunàreanà : Marcel Románese u, Tezaurul de la Covei, în RIR, XVII, 1947, 1, p. 27—29. V. Vàtàfianu, Istoria artei feudale in (arile romàne, I, 1959, p. 903—904.
      6	I. B o g d a n, op. cit., p. 5 (nr. 1).
     7	Vezi pentru anul 1503, R. M a n o 1 e s c u, Schimbul de mârfuri dintre Tara Româneascâ fi Brafov, in prima jumàtate a sec. XVI, in S.M.I.M., vol. II, 1957, p. 172—173; pentru anii 1543—1550: Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. Ili, Brafov, 1876, p. 244 — 245, 248, 305, 367—368, 428, 465, 532, 589 (respectiv pentru anii 1543, 1544, 1545, 1546, 1547, 1548, 1549, 1550).
185