mai jos, extrase din Arhivele statului din Iasi, completeazà, in parte, stirile deja cunoscute. Data fiind importanza problemei in generai — asupra acesteia nu mai este cazul sà stàruim aici —, orice informatili noi, capabile sa ìntre-geascà tabloul generai, vor fi, dupà pàrerea noastrà, primite cu Ínteres.
    Cele 12 documente pe care le reproducem in anexe reflects atitudinea ocirmuirii moldovene fatà de eventualele implicatii interne ce ar fi putut fi provocate in Moldova de activitatea revolutionarilor bulgari. Antrenarea in miscare a populatiei bulgàresti din Moldova, grupatà in colonii in principalele orase si tirguri ale tàrii, ar fi determinat grave complicatii. De aceea, ìncà de la inceput s-au adoptat màsuri pentru impiedicarea stabilirii legàturilor intre revolutionarii din Bràila si elementele bulgare, grecesti si sirbe din Moldova. Domnitorul Sturza, el insusi, in caz de nevoie — dupà expresia lui Huber — se declara gata sà ia comanda trupelor pentru a inàbusi orice inceput de miscare revolucionará 1.
    ìn rindul màsurilor initiate de ocirmuire se incadreazà si misiunea extra-ordinarà incredintatà hatmanului Iordache Costache, inspectorul generai al militiei, prin jurnalul Sfatului ocirmuitor extraordinar din 12 iulie 1841. Acesta este investii cu puteri depline, care trebuiau sà se exercite fàrà exceptie, chiar si asupra supusilor stràini, Sfatul stabilind in prealabil o intelegere in acest sens cu consulatele diferitelor puteri 2 (anexa nr. 1). De asemenea, prin ordine speciale, dregàtorii tinuturilor erau solicitati sà facà toate ìnlesnirile necesare bunei desfàsuràri a cercetàrilor (anexa nr. 2).
    Ca o primà màsurà, din proprie initiativà, pircàlabul de Galati a dispus sistarea importului prafului de puscà, pentru ca «... nu cumva cu aduciré mai cu prisosintà a unui asàmine material sà sà poatà prilejà vreo neastep-tatà intimplari, dupà multime numàrului a feliuri de natii ci sà gàsesc cu pitre-cire in acel tirg si port ...» (anexa nr. 3).
    La 15 iulie 1841, hatmanul Iordache Costache raporta Sfatului tentativa initiatà de « numit(ul) Milanovici », care, la Galati « au fost cercat a ademeni pren bani un numàr de bulgari si alti oameni, càtrà eterie inchipuità de numitul in favorul natiei bulgarilor ». Marele hatman, considerind cà in urma màsurilor initiate de dinsul linistea a fost asiguratà, mai ales dupà ìnàbusirea miscàrii din Bràila, noteazà cà a dat dispozitiile necesare si « càtrà ispràvniciile in a càror tànuturi sà aflà cu làcuinta sirbi si bulgari » (anexa nr. 4).
    O	datà cu raportul, hatmanul inainteazà, in originai, si un document redactat de maiorul Scheletti, comandantul garnizoanei din Galati, in care acesta din urmà relateazà intimplàrile desfàsurate la Bràila in zilele de 11—14 iulie 1841 (anexa nr. 5). Documentul, impreunà cu cel care cuprinde relatarea supleantului consulului sard din Galati, la care ne-am referit mai sus 3, contine cea mai compietà expunere a evenimentelor legate de miscarea bulgarilor din 1841. Mai mult chiar, documentul moldovenesc prezintà o versiune inedità, cuprinzind mai multe detalii pitoresc prezentate.
    Actele intocmite pentru justificarea sumelor cheltuite de pircàlabul de Galati cu prilejul evenimentelor discútate ne permit sà verificàm amploarea màsurilor luate de autoritàtile moldovene. Pentru mentinerea linistii, pe llngà
     1	Hurmuzalci, XVII, doc. nr. DCCXCII, p. 820-822.
      2	Aceastà intelegere se reflectà, de pildà. in instructiunile trimise de consulul Kotzebue agentului rus din Galani, in care acestuia din urmà i se recomanda sà sprijine màsurile intre-prinse de autoritàtile moldovene. Cf. Hurmuzaki, supl. I, vol. VI, doc. nr. CLXXXIII, p. 343 — 344.
      3	D. B o d i n, op. cit.
313