Caii au fost de asemenea vìnduti ìn Peninsula Balcanica. Ìntr-un codice al dinastici otomane, din timpul lui Mohamed al II-lea, printre marfurile supuse vàmii erau fi caii de Valahia (Ejlah barghiri) ; ei aveau tariful vamal cel mai ridicat, 6 aspri, la 30 aprilie 1502 1.
    S-au exportât si blànuri de animale sàlbatice : la 1400, patriarhul Constan-tinopolului hotàra ìn procesul dintre Andrei Argyropulos si Theodor Mamalis pentru un transport de blànuri de veverite, evaluat la 587 de hiperperi. De retinut si data procesului, care arata ca asemenea màrfuri erau trimise din Tara Româneascâ spre Bizant fi ìn secolul al XIV-lea 2.
     Pestele a fost unul dintre articolele marelui negot, atìt intern, cìt fi extern, rezervîndu-se acestui produs un aliniat anume in privilegiile vamale 3.
     Alte màrfuri la export au fost vinul, trecut fi el in actele vàmii de la Calafat 4, fi ceara care, in a doua jumâtate a secolului al XVI-lea se trimitea in poveri, pe drumurile Peninsulei Balcanice, pina la Raguza sau cu vasele pe Dunàre fi pe mare pina la Constanta fi Varna, unde se transborda in nave mai mari, cu destinatia Constantinopol si Italia (Ancona) 5.
    Dintre minerale, sarea a fost vìndutà in mari cantitàti la sud de Dunàre.
    De-a lungul secolelor XIV—XVI, Muntenia fi Moldova au fost cei dintìi furnizori de sare ai Peninsulei Balcanice. Acest negot, amintit de numeroase mârturii scrise 6, a làsat urme fi in toponimie, « Drumul sarii » fiind amintit in fara Româneascâ la 1541 fi 1580 7.
    Nu se pot da cifre pentru exportul de sare in secolele XIV—XVI; el a crescut, judecînd dupâ numârul ocnelor. Ìn veacul al XIV-lea, se exploata Vel Ocna, (Ocnele Mari), lîngà Rîmnicul-Vîlcea ; in cel urmàtor fi Ocna Micà de lìngà Tìrgovifte, iar mai tìrziu si cele de la Telega fi Ghitioara 8. Deschiderea unor noi saline trebuie pusà mai aies in legâturâ cu cererea pietei balcanice, deoarece fara Româneascâ nu putea exporta in alte directii 9, iar consumul intern sporea relativ încet de la o epocà la alta.
    Recapitulind deci, marfurile destinate exportului, in secolele XIV—XVI, au fost aceleasi ca si in feudalismul timpuriu : grine, vite (oi, boi, vaci, cai), ceara si miere, peste, blànuri, sare. Deosebirea fafa de epoca precedentà, ca urmare a dezvoltàrii for(elor de produc(ie interna si a constituirii statului Târii Romànesti, consta in cresterea exporturilor10 si in locul preponderent ocupat de fartele
     1	Mustafa A. Mehmet, De certains aspects de la société ottomane à la lumière de la législation (Kanunname) du sultan Mahomet II (1451 —1481) ìn« Studia et Acta Orientalia»,
II,	1960, p. 155 çi tariful vâmii de la Calafat: DIR, XVI, B, 1, p. 14 (nr. 8). Vezi §i celelalte confirmàri, p. 180. nota 4 (eu excepta actului din 10 apr. 1547 unde caii nu sînt trecu^i).
     2	P. S. N à s t u r e 1, Contributions à Vhistoire des relations roumaino-byzantines au XIV et XV siècles, Iaçi, 1949, p. 148 — 150 (în manuscris)
3	DIR, XYI, B, 1, p. 14 (nr. 8). Pentru detalii asupra exportului de peçte: Constantin
C.	Giurescu, Istoria pescuitului §i a pisciculturii în România, vol. I, Bucureçti, 1964, p. 246-256.
      4	Vezi privilegiile de la p. 180, nota 4.
     5	S t. P a s c u, Petru Cercel §i Tara Româneascâ la sfîrçitul secolului XVI, Sibiu, 1944, p. 180, Cf. L. Lehr, op. cit., p. 257.
    6	Pentru analiza tuturor raàrturiilor din secolele XIV—XYI: Dinu C. Giurescu, Date despre exportul de sare din parile româneçti în Peninsula Balcanica în epoca feudalâ, în « Revue des Études Sud-Est européennes», nr. 3—4/1963 (în limba rusa).
     7	Acte din 10 februarie 1541 (DIR, XVI, B, 2, p. 275; cf. §i XVI, B, 4, p. 149-151) çi din 20 mai 1581 (DIR, XVI, B, 4, p. 475-476).
      8	A. Ilieç, op. cit., p. 157 — 159.
     9	Moldova §i Transilvania aveau exploatâri proprii, de bunâ calitate.
     10	Informatile tot mai numeroase reproduse mai înainte arata, chiar çi în lipsa unor cifre intensificarea exporturilor, în comparale eu secolele X—XIII.
184