sectiei a fost favorizatä de procesul formarii in diferite centre industriale ale provinciei, ca Brasov, Timisoara, Arad, Sibiu, Cluj, a unor asociatii profesio-nale muncitoresti.
     O datä cu crearea cercurilor socialiste secrete din deceniul al 8-lea al seco-lului trecut, ideile Internationalei I si-au croit un drum larg in miscarea munci-toreascä si socialistä din Romania. Aceste idei au contribuit nu numai la educarea reprezentantilor cercurilor revolutionäre ale timpului, dar unele dintre eie au fost preluate, devenind orientative pentru tinära miscare socialistä din Romània.
     Bogata corespondentä a participantilor la cercurile socialiste secrete publi-catä in colectia de Documente privind räzboiul pentru independentà atesta interesul viu al acestora pentru problemele miscärii si gindirii sociale a timpului, cunoasterea desfäsurärii evenimentelor revolutionäre in diferite tari, contactul strins pe care il mentineau cu reprezentantii miscärii revolutionäre europene, impärtäsindu-si reciproc experienta si consultindu-se in vederea reusitei cauzei in numele cäreia militau. Printre lucrärile destinate educärii membrilor cercurilor revolutionäre se bucurau de o atentie sustinutä documéntele oficiale si publicatiile consacrate Internationalei I si Comunei din Paris.
     Astfel, intr-o lista de lucräri pe care reprezentantii cercurilor socialiste cäutau sä le obtinä din sträinätate pentru nevoile propagandei figurau Statu-tele Internationalei si lucrarea lui A. Claris Dusmanii Internationalei1.
    Nicolae Codreanu, unul din animatorii cercurilor revolutionäre din deceniul al 8-lea al secolului trecut, solicita unui prieten, in 1875, lucräri in limba francezä, din lipsä de traduceri romànesti, pentru a fi räspindite in rindurile tineretului studios. « Scrie-mi si trimite-mi titlurile tuturor cärtilor in limba francezä pe care le consideri bune. Cum se poate procura in limba francezä acele articole care, traduse in limba rusä, alcätuiesc cartea Dezvoltarea istoricä a Internationalei ?» 2 Este incä greu de precizat la care dintre lucrärile vremii consacrate Internationalei se referea autorul scrisorii. in orice caz, nu incape indoialä cä in rindurile participantilor cercurilor revolutionäre, pe lingä variantele in limba francezä ale lucrärilor despre Internationalä, aveau circulatie si unele materiale in limba rusä, care abordau problemele istoriei Internationalei. ín revista narodnicä « Bnepefl » (ínainte), larg räspinditä printre participantii cercurilor revolutionäre din Romània, a apärut, de püdä, un articol intitulat Studii despre dezvoltarea Asociapei Internationale a Muncitorilor3. Cunoscutul narodnic P. L. Lavrov a publicat, de asemenea, intre 1872 si 1874, o serie de articole consacrate istoriei Asociatiei Internationale a Muncitorilor4. De altfei, N. Codreanu, dornic sä afle noi stiri in legäturä cu eventualitatea convocärii unui congres al Internationalei, despre care se vorbea in 1875—1876, prevenea cunoscutii cä ar fi de dorit ca revista « Bnepea » sä se intereseze si sä faeä relatäri in aceastä privintä. « De ce nu se serie in « ínainte » nimic despre Internationalä? — intreba el. A fost sau va fi convocat anul acesta (1875 —D.H. si C.N.V.) un congres al reprezentantilor ei ? » ®.
     1	Documente privind räzboiul pentru independent, vol. I, partea I, Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R., 1954, p. 683.
     s Ibidem, p. 735.
     8	Vezi B. S. I t e n b e r g, / ÜHmepHaipioHCUi u pyccKoe oßufecmeo, in «Bonpocw HCTopHH», 1964, nr. 8, p. 20.
    4 P. L. Lavrov, OnepKu uemopuu MHrnepHalfucHajta, Petrograd, 1919.
     6 Documente privind räzboiul pentru independenfä, vol. I, partea I, p. 736.
16