ASEZAREA COLONISTILOR BULGARI ÎN ORAÇUL BUZÀU §1 ÎN ÎMPREJURIMI ÎNTRE 1792 §11838
DIMITRIE G. IONESCU
    Problemei emigratici bulgare la nordul Dunàrii i-au fost consacrate in anii din urmà numeroase studii, in care, folosindu-se materiale editate si inedite, s-au làmurit in mare mâsurà ìmprejuràrile care au determinat aceastà emigratie, directiile de deplasare, precum si momentele de maximà intensitate 1.
     Astfel, perioada emigrarii a fost extinsâ pe întreaga epocâ în care Bulgaria s-a aflat sub dominatia otomana, luînd caracter de masà numai câtre sfîrsitul secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea.
     Greaua situatie economicâ, socialà si politica în care a trait poporul bulgar sub turci constituie, evident, cauza generalà a emigrârii, dar intensificarea fenomenului dupâ 1774 — data încheierii pâcii de la Kuciuc-Kainargi — rezidâ mai aies în contrastul pe care dezvoltarea economiei de schimb îl creeazâ acum între conditiile social-economice de la sudul Dunàrii (ruinât de râzboaie, de j afurile cîrjaliilor si lipsit de orice perspectiva sub stâpînirea otomana) si cele de la nordul fluviului, unde, într-o atmosferâ de relativà libertate, piata localà se transformé într-o piatà tot mai lârgitâ. Constantin N. Velichi a relevât cîteva cazuri privind Bucurestii 2, noi am putea adáuga aitele, din care sà se vada cum ìn acea vreme Buzàul — sediu al unui oficiu tricesimal, cu un curs locai al monedelor ìn circulatie — devine un punct important în traficul comercial dintre Jara Româneascâ, Transilvania si sudul Dunàrii3.
     în acelasi timp s-a precizat câ emigrarea a fost stimulatà §i de generalii rusi — promotorii ìn sud-est ai politicii tariste, care tindea sà populeze regiu-nile deserte din Bugeac si Kerson cu elemente din Balcani —, precum si de
    1	Acad. P. Constantinescu-Iafi, Studii istorice romàno-bulgare, Bucure§ti, 1956, p. 15 — 19; Const, N. Velichi, Emigrarea bulgarilor in Tara Romàneascà in timpul ràzboiului ruso-lurc din 1806—1812, in Rsl, Vili, 1963, p. 27 — 48; idem, Minorile revolu-fionare de la Bràila din 1841—1843, Bucurejti, 1958, p. 11 — 16.
2	Const. N. Velichi, Mifcàrile revolutionary de la Bràila din 1841—1843, p. 19.
8	In iunie 1785, cu prilejul bilciului anual Dràgaica, negustorii Nicola Jintarul fi Nica
Smeanà din iyiftov, Fustea fi Hagi Iofciu din Rusciuc, Mihail Tumbru din Brafov se aflau la Buzàu (Catalogul documentelor grecefti din Arh. st. Bra$ov, vol. I, Bucurejti, 1960, p. 115, 127—128, fi Arhiva magistralului orayului Bra$ov, vol. II, Bucurefti, 1961, p. 139).
137