Postul de radio Budapesta transmitea cà « trupele germane de pe frontul román au ràmas singure; unele unitati romàne au atacat trupele germane»1.
    Prin intoarcerea armelor de catre Románia, Germania a pierdut pozitia-cheie a rezistentei sale in sectorul sudic al teatrului de ràzboi sovieto-german, ceea ce nu putea sà nu atragà dupà sine pràbufirea intregului sistem de apàrare hitlerist in Balcani 2. Postul de radio Londra fàcea urmàtorul comentariu la 24 august 1944: « Fapta Romàniei constituie un act de mare curaj, fi acest act va gràbi sfirfitul ràzboiului. Situatia Germanici in Balcani se apropie de
o	catastrofà ingrozitoare. Armatele romàne fi sovietice i§i vor crea acum drum spre Budapesta fi vor face legatura cu fortele marefalului Tito. Pràbufirea hitleriftilor se apropie cu pafi repezi, iar zilele nemtilor din Balcani vor fi numàrate pe degete»3.
    Edward Montgomery adàuga in plus, la postul de radio Londra, cà « prin poarta Carpatilor, deschisà de romàni, rufii vor putea ajunge la München fi inainta spre Berlin» 4.
    Postul de radio Moscova a transmis in ziua de 25 august o declaratie prin care sublima cà « iefirea Romàniei din Axà are o importanza covirfitoare nu numai pentru aceastà tarà, ci fi pentru intreaga Peninsula Balcanica, deoarece prin aceastà loviturà se pràbufefte intregul sistem de dominatie germanà din sud-estul Europei»5.
    Postul de radio american din Europa, referindu-se la ziua de 23 August, fàcea urmàtorul comentariu: «Ziua de astàzi este marcatà prin douà mari evenimente, dintre care unul s-a desfàfurat la vest fi altul la est. In primul rind este vorba de eliberarea Parisului fi in al doilea rind este iefirea Romàniei din ràzboiul dus impotriva Natiunilor Unite. De acum inainte Románia este un nou aliat in tabàra Natiunilor Unite, ea manifestindu-fi vointa de a se alàtura la lupta ce se duce impotriva inamicului comun» 6.
    « Gestul Romàniei — aràta postul de radio Londra — va impresiona guvernul bulgar, determinindu-1 sà gràbeascà incheierea armistitiului» 7. Thomas Cadett, comentatorul postului de radio Londra, aràta cà efectele iefirii Romàniei din ràzboi sint fi politice fi morale, afarà de cele militare 8.
    Comisarul poporului pentru afacerile externe al U.R.S.S. fàcea urmà-toarea declaratie la 25 august 1944: « Evenimentele din Bucurefti au avut repercursiuni politice fi la Sofia. Guvernul bulgar e decis sà proclame neutralitatea compietà a Bulgariei. E1 a cerut trupelor germane sà pàràseascà Bulgaria, in caz contrar vor fi dezarmate» 9. Aceasta a fost o manevrà a guver-nului fascist bulgar ca sà ciftige timp, deoarece hitleriftii continuau sà se deplaseze nestingheriti prin Bulgaria, concentrindu-se in puncte strategice io.
     1	M.A.E., Evenimentele din Romania, p. 35.
     2	«Lumea», 1964, nr. 19, p. 12.
     3	M.A.E., Evenimentele din Romania, p. 36.
     4	Ibidem, p. 36.
    6 P. Constantinesc u-I a 9 i, Eliberarea Romàniei..., p. 29—30.
     6	Actul de la 23 August in lumina comentariilor stràine, Bucurefti, 1946, p. 2; Vezi fi Contribuya Romàniei la ràzboiul antihitlerist, Bucurefti, Edit. M.F.A., 1958, p. 74 — 75 (Din cele 572 de pagini ale lucràrii, la insemnàtatea international a insurecjiei armate populare de la 23 August 1944 se referà paginile 73—76.)
     7	M.A.E., Evenimentele din Romània, p. 37.
     8	Ibidem, p. 37.
     9	Ibidem, p. 45.
    10	IIcmopUH Ha Euuapun, Sofia, 1955, vol. II, p. 820.
9