procesul, deoarece nu i-am gàsit urmarea, dar un lucru este sigur cà gràdinarii bulgari au ràmas stàpini pe acele locuri.
    Stàruitori, avind o mare putere de muncà si o rarà pricepere in cultura zarzavaturilor, colonistii si-au extins de-a lungul anilor suprafetele de culturà, arendìnd pàminturi si de la mosierii apropiati (Episcopia, Banu, Hrisoscolei, Ghermànoae), fàrà sà consimtà vreodatà a da dijmà.
     Ràmin impresionante eforturile depuse de ei in defrisarca terenurilor dintre iaz fi rìu acoperite cu pàduri fi stufàris de luncà, in intretinerea iazului pe o lungime de citiva kilometri, in construirea canalelor de irigatie si in amenajarea ràzoarelor fi ecluzelor, incit au redat culturii suprafete insumind, in preajma primului ràzboi mondial, circa 500 ha. Datorità acestui fapt, precum si cresterii necontenite a productivitàtii muncii, productia se màreste fi coloniftii au làrgit mult piata de desfacere a legumelor. Ìncà din 1892, B. Iorgulescu nota : « Cultura zarzavaturilor e atit de dezvoltatà la Buzàu, incit produsele nu indestuleazà ninnai localitatea, dar se fi exporta (sic!) la Brada, Bucurefti fi in Oltenia » *.
     in legàturà cu aceastà activitate productiva a lor, merità sà fie mentionatà fi o alta laturà : gràdinarii bulgari n-au ajuns decit tirziu de tot, abia intre cele douà ràzboaie mondiale, fi numai intr-o foarte slabà màsurà, la diferentierea procesului de productie de cel al circulatiei produselor, in ciuda faptului cà piata de desfacere s-a làrgit continuu in raport direct cu crefterea cantitàtilor produse. Gràdinarii bulgari, avind contact direct si continuu cu piata, n-au fost tentaci niciodatà sà depàfeascà calitatea de producàtori ; ei au ràmas tot timpul negustorii propriilor lor produse nu numai in oraful Buzàu, ci fi in satele fi tirgurile judetelor limitrofe. Uneori, indeosebi toamna, intovàràfindu-se unii cu altii, reufesc sà incarce pe càrute cantitàti considerabile de legume proprii, ajungind pinà la Bucurefti, Galati sau Brafov.
     Valorificarea produselor lor pe pietele oraselor mai indepàrtate (Craiova, Bacàu) era asiguratà intotdeauna de alte persoane venite sà colecteze cantitàti mari de zarzavaturi in vederea transportàrii pe calea feratà fi vinderii lor pe piatà.
★
     Pentru celelalte categorii — meftefugarii fi negustorii — datele privitoare la pozitiile pe care izbutesc sà le detinà in viata economicà a orasului sint mai numeroase. Precum se ftie, unii din ei au venit cu disponibihtàti materiale gata sà fie utilizate in diferite operatii agricole, industriale sau comerciale. ìn 1832, Balea Sirbu ot Buzàu se judecà cu Neculae sin Gheorghe pentru venitul mofiilor 'finteasca fi Mufeteasca2. In aprilie 1833, Neagu Sirbu arendeazà mosia Bànceaeca3. La 14 aprilie 1833, Pancu fi Penciu, bulgari, iau in arendà mosia Verguleasa 4 ; la 27 februarie 1831, Penciu Sirbu arendeazà o moarà de pe iaz a episcopiei5 ; ìn 1834, Hagi Dimitrie Slivenanu se judecà cu treti-logofàt Gheorghe Ianlàu pentru inchirierea unui han din Buzàu 6 ; in 1832, Gheorghe Shveanu ot Buzàu se judecà cu Hagi Mitu pentru o pràvàlie fi nifte
     1B. Iorgulescu, op. cit., p. 117.
      2	Arh. st. Buzáu, Tribunalul, dos. 4 372/1832.
      3	Arh. st. Bue., Episcopia Buzàu, ms. 174, f. 36.
      4	Ibidem, f. 38.
      5	Ibidem, f. 28.
      6	Arh. st. Buzàu, Tribunalul, dos. 380/1834.
150