Andresesti (Ialomita) a càminarului Polizache, ca si alte 23 de familii de pe aceeasi mosie cereau sa se ìntoareà peste Dunàre, « fiindcà murim de foame pà aici ». Afirmatiile erau desigur exagerate, deoarece cele 23 de familii, la intoarcerea lor peste Dunàre, isi luau si vitele cu care veniserà, adicà 135 de boi si vaci, 46 de bivoli, 4 cai, 231 de oi si capre 1.
    Mai nemultumiti erau meseriasii si negustorii care, dupà trecerea scutirii generale de dàri pe opt luni, speraserà sà obtinà si ei privilegiile acordate prin asezàmint. Dat fiind cà acesta din urmà nu prevedea nimic special, au inceput unele neintelegeri. 0 exceptie se fàcuse doar pentru stràinii care se asezaserà in orasele ce fuseserà raiale turcesti, Bràila si Giurgiu 2. La Ploiesti, Bucuresti s.a., unde meseriasii si negustorii bulgari erau mai numerosi, piata patentei a fost refuzatà, sub cuvint cà asezàmìntul i-ar cuprinde si pe ei. Vistieria a comunicat ìnsà tuturor ocirmuirilor judetelor, precum si Yorniciei Bucurestiului, cà scutirile din asezàmint se refereau numai la « lucràtorii de pàmìnt », meseriasii si negustorii trebuind sà plàteascà « patente potrivit cu a lor indeletnicire » s. Au urmat plingeri la Kiselef, insotite de afirmatia cà in cazul neacordàrii unor scutiri se vor « intoarce pe la locurile lor » *. Situatia s-a clarificat abia la 24 februarie 1832, cind Sfatul administrativ a extins si asupra lor « o iertare de taxa patentelor pà o curgere de trei ani socotiti ... de la 1 iulie 1831 » 5.
    0 altà cauzà a plecàrii din tarà a bàjenarilor era siguranta cà autoritàrie turcesti vor acorda scutiri de dàri si amnistii celor ce se vor intoarce, asa cum se fàcuse si dupà ràzboiul din 1806—1812 6. Desi documentele turcesti pe care le cunoastem si care arata astfel de màsuri dateazà numai din februarie 1831, eete foarte probabil cà ultimele au fost luate ceva mai devreme, adicà indatà dupà semnarea pàci de la Adrianopol. Astfel in februarie 1831, la Sliven, se intocmeau liste pentru cei ce aveau sà se reintoarcà si care urmau sà-si primeascà banii obtinuti din produsele culese de pe pàmìnturile lor7. Aceasta a determinat intoarcerea multora din Tara Romàneascà si chiar din Basarabia 8.
     0	activitate deosebità in aceastà directie a dus-o valiul Silistrei, care reusise sà aducà inapoi o parte din turtucàienii sau mai tirziu din silistrenii care se asezaserà la Galati. Ultimii dobindiserà aici, ca negustori, pafapoarte engleze 9. Amintind sultanului cà atitudinea lui Kiselef fatà de cererile de reintoarcere ale bàjenarilor ar fi binevoitoare, valiul Silistrei a cerut vizirului sà intervinà in acelasi scop la ambasada rusà de la Constantinopol. La 14 iulie 1831, valiul
     1	Ibidem, p. 199—202. Numàrul de vite trebuie soeotit la 32 de familii, deoarece la cele 23 se mai adàugaserà incà 9.
     2	Romanski, op. cit., p. 293—294.
      3	Arh. st. Bue., Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 85, 102, 130.
      4	Ibidem, f. 163, 176 gi 191.
     6	V1. Di e u 1 e s c u, Tlpueu.ìeeuù òasanu Ha SnJUapCKU 3ace.iHui{u « BjiauiKO npe3 1803—1834, in M3Cjieò«aHUH « neon uà Mapuu JJpunoe, Sofia, 1960 p. 409—410. Textul jurnalului din februarie 1832 a fost publicat de Marin Branifte, Privilegiile acordate negustorilor fi meseriafilor bàjenari in cadrul afezàmintelor coloniftilor bulgari din 1830, in« Mitro-polia Olteniei», XIV, Craiova, 1962, nr. 7—9, p. 546—547.
1	Coastautin N. Velichi, Emigrarea bulgarilor in far a Romàneascà..., p. 53.
     7	JJoKyMeumu 3a CijuapcKama ucmopun, Sofia, 1940, III, p. 142.
      8	Arh. st. Bue., Vistieria, dos. 3 178/1831. Vezi, de pildà, f. 85—86, lista de numele celor 36 de familii de slivneni, apoi alte 73 de familii care « stau incarcat i cu carele lor afarà din Bucurejti» agteptind sà li se dea « bilete de piecare». Veniserà din Basarabia, de la Focfani, de la Buzàu g.a. (f. 183—184 fi 191). Alfii plecau de la Ploiegti din cauza holerei (f. 210 fi 350). Mai pufini sint cei care se intorc din Moldova.
      8	JJouyMeHtnu..., p. 149.
87