vàmilor subliniazà si interesul diferitilor feudali de a beneficia de asemenea venituri 1.
    Feudalii realizau cistiguri si din partieiparea directa la schimburile comer-ciale, nu numai ca slujbasi sau arendasi ai vadurilor : « §i orice boier sau curtean sau oricine va fi, dacà va duce sare sau oi sau oricare marfà si le va vinde, iar càlugàrii sà fie volnici sà-si ia vama » 2, precizeazà un act din 1480 privind tot vama de la Calafat—Vidin. Mentionarea aparte a boierilor si curtenilor ii arata ca fiind beneficiari ai negotului cu sare, oi fi alte produse trimise spre Peninsula Balcanicà. Pe aceiasi ii regàsim, de altfel, cu aceleasi indeletniciri, fi pe càile spre Transilvania, la trecàtoarea amintità de la Genune 3 sau la aceea a Vilcanului, spre tara Hategului — unde Radu de la Afumati poruncefte la
1	iunie 1528 sà se ia vama « de la toti oamenii care vor cumpàra sau vor vinde fi de la slugile domniei-mele fi de la slugile banului fi de la slugile tuturor boierilor, chiar cu cartea domniei-mele dacà vor fi, tot sà-fi plàteascà vama » 4 : sint enumerati astfel dregàtorii autoritàtii centrale (domnia), ai celei provinciale (Oltenia, cìrmuità de ban) fi trimisii altor boieri ; toji fac negot — vind fi cumpàra — prin pasul de la Yilcan.
    Aceeafi realitate fi in documéntele privind cazurile particulare, din care amintim pe Koryz, « boier fi negustor din pàrtile transalpine », cu depozite de màrfuri la Brafov, pe jupinul Dragomir al lui Manea fi Dragomir Udrifte, aducind piper pentru vinzare in acelafi oraf transilvànean 5.
    Semnificative pentru interesele boierimii in comertul cu Imperiul Otoman sint fi douà documente privind puternica familie a Craioveftilor, care a dominat afacerilor politice ale 'fàrii Romànefti in primele decenii ale secolului al XVI-lea. Barbu banul fi Dràgbici imprumutà de la emirii de Vidin fi Rahova — eunoscute centre dunàrene ale Bulgariei, unde ràspundeau vecbi drumuri de negoj — 40 000 fi, respectiv, 50 000 de aspri. Cum datornicii in cauzà nu pot achita la soroc, iar banii luati din veniturile sultanului, de la vàmile respective, erau reclamati de autoritàrie otomane, domnul rJàrii Romànefti plàtefte súmele, despàgubindu-se din averea celor doi Craiovefti 6. Datoriile fatà de turci anga-jaserà deci, in cazul de fatà, chiar autoritatea de stat, depàsind interesele strict particulare 7. Un alt membru al famibei Craioveftilor, Preda banul, Ifi vinde un sat, Gàneasa, tot pentru únele sume de bani de plàtit tureilor 8. In màrfuri
      1	Ibidem, XVI, B. 2, p. 130 (nr. 131); act din 7 aprilie <1533—1534>; XVI, B.3 p. 20 (nr. 22); act din 13 aprilie <1554—1557>; XVI, B, 3, p. 114 (nr. 137): document din 17 aprilie <1560—1563>.
      2	Ibidem, XIII—XIV—XV, B, p. 167. La fel fi in actul din iunie 1524; XVI, B, 1, p. 180 — 181 (nr. 167).
      3	Doc. din 20 ianuarie 1505: ibidem, XVI, B. 1, p. 26 (nr. 20).
1	Ibidem, XVI, B, 2, p. 45 (nr. 43). Vezi fi doc. din 22 mai 1529 fi din 16 februarie
<1531—1532> ibidem p. 64—65 fi 93 (nr. 43 fi 95).
      6 Acte datate 6 aprilie 1487 fi 1482—1492: Hurmuzaki-N. Iorga, Docilmente, XV/1, p.126 (nr. CCXXX); I. B o g d a n, Docilmente fi regeste privitoare la relafiile fàrii Romànefti cu Brafovul, Bucurefti, 1902, p. 291—293 (nr. CXLVIII fi CLI; se va cita, in continuare Docu-mente fi regeste) fi Documente. .., p. 295 (nr. CCXXXIX).
      6	DIR, XVI, B, 2, p. 116 (nr. 120).
      7	§ t e f a n §tefànescu, Rolul boierilor Craiovefti in subjugarea fàrii Romànefti de càtre turci, in Studii fi referate privind istoria Romàniei, voi. I, 1954, p. 705. Autorul subli-niazà afacerile comerciale legind pe acefti reprezentanfi de frante ai clasei feudale romànefti cu Imperiul Otoman fi eviden^iazà fi implicatile politice ale unor atari interese economice.
     8	St. Nicolaescu, Documente slavo-romàne privind relafiile fàrii Romànefti fi Moldovei cu Ardealul in secolele XV—XVI, Bucurefti 1905, p. 267, nota, Cf. § t e f a n § t e -f à n e s c u, op. cit., p. 705.
187