fi orai limba polonà, ba chiar mai mult, in 1550 a incetat sà mai foloseascà latina in decretele Seimului l.
      Ultimul din tre Jagielloni dà numeroase indrumàri privind conducerea statului polon fi men^inerea integrità^ii sale. Drept principali! condire pentru atingerea aeestui scop considera unirea dintre nobilii din intregul stat polon:
      « Bo iako madri po laczinye ktos napisal zgoda male rzeczy rosta, nieszgoda wielkie vpadaya. drugy takze pysze. Mocz zyednoczona mocznieysza nisz roszdwoyona. Przeto prosimy y napominamy. dlya Pana Boga, aby wsziéczy obiwatelle tak Corronny, iako W. Kziestwa Lytewskie bely y zely w yedny wierze chrzesczyansky iednostayne aby bely iako Bog Ocziecz sinem w yednosczy Duha v ieden iest» (Càci aja cum infelept a scris cineva in latinà, prin infelegere se realizeazà lucruri mici, dar prin neìnfelegere se pràbufesc lucruri mari. AltuI de asemenea serie: puterea unirii este mai mare decit cea a dezbinàrii. Afa deci, va rugàm fi và atragem aterina in numele Domnului ca to^i cetàjenii, atit din Regat, cit fi din marele Principat al Lituaniei, sà fie fi sà tràiascà laolaltà in credula creftinà, sà fie unifi, afa cum Dumnezeu tatàl cu fiul fi cu sfintul duh alcàtuiesc un tot imitar) f. 3 v.
      Ideea aceasta a unitàri este tratatà amplu in introducerea testamentului, fìind chesti-unea cea mai acutà a zilei. Conftient cà o datà cu disparita dinastici Jagiellonilor ar fi posi-bilà fi dezlipirea Principatului Lituanian de Polonia fi, cu aceasta, dezmembrarea statului, Sigismund August insistà in citeva rinduri asupra men^inerii uniunii polono-Iituaniene, capa-bile sa asigure puterea fi independen^a statului unit.
     « Przeto tym naszem testamentem oboiemu Panstwu Coronie Polsky y wielkiego K. Lytewskiego daiemy. okazuiemy zostawyamy, miloscz zgode iednoécz ktora przotkowye naszey po laczinye naszwaly Uniq» (Astfel, prin acest testament al nostra, ambelor state fi Regatului Polon fi Marelui Principat al Lituaniei dàm, aràtàm, làsàm cu limbà de moarte, dragoste, in^elegere fi unitatea pe care inaintafii noftri o numeau in latinà unta) f. 4.
     Presupunind cà dupà moartea sa vor incepe disensiuni pentru impàrfirea puterii fi averii, Sigismund August inscrie amànun^it in testament tot ce se cuvine fiecàruia, conjurindu-i pe realizatorii testamentului sà-i respecte intra totul hotàrìrile:
     « Alye aby kaszdy wedlye naszego rosrzadzenya. rosprawienya. ktoresmy. za dobrego zywota y za dobry pamieczy. z dobrym rosmislem veziniely. y wedeye sprawiedliwosczy y czo nani slusznie przyscz ma y to czo komu nizy iest opisano otrzimawszy na tym przestal. A przycziny do rozerwanya spolny krzesczyansky y powynny miloéczy. niemial. ani szukal». (Dar fiecare dupà impàrfirea fi dispozi|iile noastre pe care le-am dat in deplinà sànàtate fi a facultàfilor mintale fi cu bunà chibzuinfà, dupà dreptate fi ce sà ne ràminà nouà de drept, iar ceea ce va primi fiecare dupà cum vom arata mai jos sà se màrgineascà la asta. §i sà nu caute pricina de discordie intre creftini fi de distragere a iubirii cuvenite) f. 2 v.
      Din aceeafi categorie mai fac parte:
     2	Napis krolyewsky na tablyczy srebrni wybity y tak ui trune wlozony s timy napisì viizy opisanimy (Inscripjia regalà gravatà pe o tàbli^à de argint fi afezatà in cofciug impreunà cu celelalte descrise mai sus), f. 16—16 v, reprezintà un text in versuri albe, in limba latinà, despre genealogia regelui decedat fi a dinastici Jagiellonilor. Textul este tradus fi in limba latinà, (Eiusdem autoris epitaphium ab alio tamen ex latino in polonicum traductum) la £. 16 v - 17.
      3.	Eiusdem autoris breviora epitaphium (Epitaful prescutat al aceluiafi autor), f. 17, in versuri albe, in limba latinà, acelafi con^inut ca fi mai sus.
      4.	Carmina ktore sa na trunye czenmoy krolyewsky na ktory sa obrazy wylyane podobne piaczy zmislom czlotoieczym a zlotym w ty mierze pisane nad kaszdym zmislem» (Inscrip^iile care se aflà pe sicriul regai de zinc, pe care sint fi tablouri turnate, ìnfà^ifind cele cinci sim^uri ale omului fi scris cu aur deasupra fiecàrui sim{, f. 17 v,) inscrip^ii versificate (cite o strofa inchinatà fiecàrui simf), in limba latinà.
      II.	in urna cercetàrilor efectuate fi a consultàrii profesorilor polonezi specialifti in lite-ratura acestei epoci, Julian Krzyzanowski fi Iuliusz Nowak — Dhizewski (Varfovia), am ajuns la concluzia cà un numàr de 14 lucràri de prozà in limba polonà fi prozà fi versuri in limba latinà nu au cunoscut pinà acum lumina tiparului. Dintre acestea vom prezenta citeva:
      1.	Deosebit de interesantà, ca reprezentind genul scurt de povestire] popularà, este Znaky pewne Kroliewey lei Mczi takze y krolia le M. sr.'.ierczy (Anumite semne vestind moartea màriei-sale reginei, precum fi pe a regelui), f. 14—15. Este o povestire scurtà, in care se impletefte nararea intimplàrilor care au premers mor^ii regelui cu demente de basm popular. Astfel, regàsim aici motivul popular, zoomorfic, care prezintà bufnl(a ca pe un vestitor al ràului.
     1 J. M. Ossolinski, op. cit., voi. I, p. 426.
290