bulgar in numärul 6—7, din august-septembrie 1870, adicä inainte de aparitia lui in ziarul lui Karavelov, « Cßo6ofla ».
    Pentru ca situatia sä fie mai clarä, este cazul sä adäugäm únele explicatii. ín primul rind, dacä astäzi putem face bine deosebirea dintre conceptiile Ligii si cele ale Internationalei — este vorba de sectia rusä si de organul ei «HapoAHoe aejio », cu care Karavelov a intrat in legäturä — este ciar cä Liuben Karavelov n-a putut-o face atunci, cu atit mai mult cu cit revista apäruse in septembrie 1868 ca organ al Ligii si numai dupä un an si jumätate ca organ al sectiei ruse din International I. ín al doilea rind, Liga i-a adresat o seri-soare lui Karavelov in care, arätindu-i cä urmäreste eliberarea si independenta tuturor popoarelor si subliniind faptul cä cele din räsäritul Europei sint slab reprezentate, i-a cerut sä aleätuiaseä un comitet care sä lupte pentru aceste ^eluri si sä intre in legäturi cu Liga. De asemenea, Karavelov a fost anuntat cä la Congresul de la Lausanne a luat fiintä o comisie care sä pregäteascä un raport in aceastä problemä pentru congresul urmätor al Ligii, ce trebuia sä aibä loe in septembrie 1870 la Zürich. Din comisie fäcea parte si sirbul Draghisa Stanoieviei, pe care Karavelov il cunostea de la Belgrad. Karavelov stia de asemenea cä Svetozar Markovici era membru al sectiei ruse a Internationalei1. Publicind aceastä scrisoare in ziarul « Cßoßofla », Karavelov a alcatuit programul Comitetului revolutionär bulgar, dupä cum crede D. Kosev, in iunie-iulie 1870. Izbucnind räzboiui franco-prusac, comisia pentru räsäritul Europei si-a suspendat lucrärile, iar Liga a dat programul spre publicare revistei « Ha-poflHoe ßejio ». Nu inträm intr-o serie de detalii in legäturä cu infiintarea acestui comitet. Fapt este insä cä revista a publicat programul, insotindu-I de urmätoarea observatie : « Am primit pentru publicare de la prietenii nostri bulgari urmätorul program, pe care-1 salutäm ca o expresie a aspiratiilor lor spre lupta revolutionarä impotriva asupririi politice si economice ce domneste incä pretutindeni ». Publicind programul, redactia revistei i-a fäcut únele mici, dar esentiale schimbäri, potrivit conceptiilor Internationalei 2.
    Tot in 1870, Karavelov, cu prilejul unei cälätorii in Apus, a trecut si pe la Bakunin. Ultimul, intr-o scrisoare cätre N. I. Jukovski, scria : « A fost pe la mine un bulgar foarte cumsecade, K. si am vorbit cu el... » De aceastä intilnire vorbeste si biograful englez al lui Bakunin, E. H. Carr 3. Bazati probabil pe acest fapt, cercetätori mai vechi, ca Ev. Volkov 4 si M. Nettlau 6, au sustinut cä acest program, in parte sau total, ar fi fost aleätuit de Bakunin sau cä ideea infiintärii comitetului ar fi dat-o acesta din urmä, teze gresite, pe care nu le-a mai sustinut nimeni 6 si care nu au nici un temei.
    Acelasi program a apärut in brosura « EtiirapcKH rJiac», dar cu modi-ficäri importante in sens revolutionär. Pe coperta brosurii apare scris, ca loc fi an al imprimärii: Geneva, 1870. Ea nu s-a tipärit insä la Geneva, ci la
     1	E v. Volkov, Xpucino Eomee, in C6. BAH, XV, Sofia, 1921, p. 152.
     2	Pentru toate legaturile lui Karavelov cu Liga si revista «HapoflHoe fleJio», ca si pentru modificarile aduse de catre redactie programului, vezi D. Kosev, op. cit., p. 101-106.
    3	E. H. Carr, Michael Bakunin, Londra, 1937, p. 448, apud M. Dimitrov, Jlto6eH KapaeeAoe, p. 214, care citeaza si scrisoarea dupa Ivan Klinciarov, JIto6eH
Kapaeejioe, ftuozpaifiuH, Sofia, 1925, p. 90—91.
     ‘ Ev. Volkov, op. cit., p. 102, 103 fi 107.
     6 M. N e t 11 a u, Michail Bakunin, Eine Biographie, II, p. 434, citat de M. Dimitrov.
     6	M. Dimitrov, JI. Kapaeejioe, p. 151; Kosev, op. cit., p. 82 fi 92.
28