iar unii au mers la Silistra cà sà-§i cumpere làcasuri turcesti j»1. ìn sfirsit, alti bulgari se stabiliserà in judetele Slam Rimnic, Buzàu si Bràila. Pentru toti ispràvnicatul orinduise « sase boiernasi, oameni vrednici. . . , impreunà cu gonaci cunoscàtori. . . , ca sà-i caute cu dinadinsul, sà-i gàseascà si sà-i aducà la urmà-le cu toate ale lor. . . 2. Cei mai multi dintre bàjenari fugeau insà in alte judete dupà sase-sapte luni de la prima lor asezare ìn tara, pentru a nu iì inscrisi in catastifele Yistieriei, sperìnd cà ìn noile lor asezàri vor beneficia pentru a doua oarà de asidosia de opt luni. Asa se intimplà cu cei circa 200 de bàjenari din orasul Buzàu care isi stricà locuintele sau le lasà pustii fugind in alte pàrti 3. Alti bàjenari din sloboziile judetului Ilfov se ascundeau printre bulgarii catolici de la Cioplea 4 sau in judetul Ialomita ìn satul Ceacu de lingà Càiarasi 5. De asemenea, locuitori din judetul Bràila — vreo 500 de familii, intre care si bàjenari — fugiserà din sate, asezindu-se in acelea din judetele Buzàu si Rimnicu-Sàrat, altii trecind chiar in Moldova 6.
     In martie 1831, la plingerea unor bàjenari bulgari cà plàtesc dàri pe nedrept, Yistieria face o cercetare, care se incheie cu date statistice pentru judetele Ilfov, Ialomita, Olt si Teleorman. Din aceasta reiese cà in 1828 si 1829 veniserà in aceste judete 673 de familii, iar in primàvara anului 1830 alte 106 familii, adicà ìn total 779 de familii. Majoritatea erau bulgari, dar o data cu ei trecu-serà la nord de Dunàre si destui romàni (inglobati in acest numàr) 7.
    Refugierile la nord de Dunàre continuà in 1829, pe toatà linia fluviului, mai ales in judetele Ilfov (Dragomiresti, Màgurele 8, Caraasan 9, ca si in toate celelalte sate din acest judet citate pinà acum 10) Ialomita (la Urzicieni si in plasa Borcii u), dar si in alte judete ca Rimnicu-Sàrat12, Bràila 13, Teleorman 14 etc.
     1	In august 1829, cneazul Dimitrie Volkonski, comandantul cetàjii Silistra, se adresa mitropolitului Ungrovlahiei eerind preoti vrednici pentru slujbà in limba romàna fi rusà, dupà cererea locuitorilor de acolo. Acad. R.P.R., doc. DCCCXXII/112. Vezi fi Romanski, op. cit., p. 60.
     2	Romanski, op. cit., p. 61 — 62.
     3	Ibidem, p. 64.
     4	Ibidem, p. 51—52.
     s Ibidem, p. 48.
     6	Ibidem, p. 61—67.
      7	Vezi catagrafìile din dosarul citat (4 756/1831, f. 109 —125). Aici se aratà luna fi anul de cind au inceput sà plàteascà dàri. Scàzindu-se cele opt luni de scurire, ajungem la anul fi luna venirii lor in farà.
     8	Arh. st. Bue., Vistieria, dos. 3 178/1831, f. 302. Afezàrile bulgare de la Màgurele erau vechi. ìn 1829, proprietarul mofiei afirma cà aici« sà aflà hàlàduind familii dà sirbi, dà aproape 50 dà ani». La Dragomirefti se afezaserà in 1829 bulgari din Razgrad. Opt familii ale acestora s-au reintors peste Dunàre in 1831. (Ibidem, f. 278).
     9	Arh. st. Bue., Adm. vechi, dos. 4 651/1829 f. 3.
     10	Ibidem, dos. 4 756/1831, f. 109-125.
     11	Arh. st. Bue., Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 53.
     12	In satul Voitin. Vezi Romanski, op. cit., p. 338 ; Arh. st. Bue., Vistieria, dos. 3178/ 1831, f. 414-415; Ibidem, dos. 3201/1831 f. 342.
     13	Arh. st. Bue., Adm. vechi, dos. 5 740/1834, f. 75—76. Vin fi citeva familii «de moldo-vem» (Ibidem, f. 651—652).
     14	Ìn satul Licurici, unde, in toamna anului 1829, se afazà 11 familii. (Ibidem, Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 19).
73