378
CRITICA
A to Ma-riHKa CHHa BHnpoBonajia;
Ilio cjiÌ3i>mh onpomcHbs Aasana,
Oft cjiÌ3bMH onpoiueHbG AaBana,
Ha rope co6i iioro BHroAOBajia.
Ott niñUIJIH >K K033KH Ta nittuuiM,
A bcìx 6yjio TpH thchhì.
Y Bojiohíhuí 3ao6hh Ha6pariH,
3ao6mh HaGpajiw, AOAOMy BcpTajiH.
JIo AOMy ttAy^H niciiio cniBajin,
Ilio rcTbMana CBoro onjianajin:
—	Ott ip>KajiH kohì ni a ropy ttAy^n,
rOJIOCHJIH TypKH AO KÌJ1ÌT ÍÍAyHH.
Hk >kc nati re-rbMan ao Kìjiìì npn6yBaB,
Ycix K03&KÌB no paAÌ nHTas:
Jlecb to mchì, 6paTH, cnoAÌTHcn,
JXecb to npo Mene BaM orjiHAÌTHCH.
CnoAiHyBCH naH re-rbMaH y Monuri,
Hk Boro TypKH b KìjiìI 3a6njiH. — rijianajia cxapa 6a6a rpnqnxa,
Mob nepenc/iHxa, mob nepenejiHxa.
MojiOAa cccrpa cow-TpaBy ipnajia,
CTapy 6a6y rpiopncy romuia:
—	Hh Tott con-TpaBa K03aiu>i<aa ctuia,
Mh Toft con-TpaBa K03aK0BÌ Morana?
Ott Toft con-TpaBa, aohio, BHpic y nojri,
Ta Aajia >k to hcaojih ftoro Moift aohì,
ByAeM 3 to6oio, aohio, cyMOBaTH,
IÙo tiamoro ftaana y MorHJii myKaiH.
IUo nauioro fìnana TypKH 3a6HJiH,
TypKH 3a6HJIH, K038KH CXOpOHHJIH,
Eìjih Kìjiìì Ha TypeubKift jiìhìI.
      Am reprodus 111 intregime textul, fiind vorba de o creale populará ueraineanà cu contingente multiple cu istoria romàna. Dupà cum aràtam cu altà ocazie (Vezi articolul B. P. Hasdeu despre folclorul ucrainean in Rsl, voi. X, 1964, p. 114 — 115), Hasdeu acorda o mare aterine acestei balade fi o socotea cu certitudine populará, el fiind, astfel, aproape singurul invà^at care n-a acceptat parerea lui Antonovici fi Dragomanov cu privire la neautenticitatea cintccului. ìucà din 1876 Hasdeu s-a pronun^at hotàrit in favoarea autenticità^ lui. Ceea ce ni se pare fi mai interesant e faptul cà varianta din culegerea lui Gogol confirmà juste^ea càii pe care a msrs fìlologul román in reconstituirea operei. Varianta lui Gogol e mult mai compietà decit cea a lui Sreznevski fi prezintà multe apropien cu forma ipoteticà ce a presupus-o Hasdeu prin reunirea a douà variante incomplete ale cintecului.
      Articolul lui O. Romanet confirmà, cu incà un exemplu, perspicacitatea de care a dat dovadà B. P. Hasdeu in cercetàrile sale asupra folclorului ucrainean.
MAGDALENA LÁSZLÓ
  Vai cu lacrimi il inso(ea il crescuae apre pierzania ei Vai, o pornirà cazacii, o pornirà Si au fost cu totul trei mii Au luat pratili din Moldova Au luat prada s-au ìntors apre casi Mergind acasa cìntau un cintec In care S^i jeleau hatmanul:
  Vai, au nechezat caii, pornind sub deal Au forfotit turcii mergìnd apre Chilia Iar cìnd jupìn hatmanul sosi la Chilia I-a strina pe toji cazacii la sfat Undeva va trebui frajilor sii merg Undeva va trebui sà mà càuta(i A merg jupìn hatmanul in mormint Cìnd turcii 1-au ucis la Chilia.
  A plins bàtrìna baba Griglia Ca o prepelija, ca o prepelijà;
  Tinàra «ora rupea floarea vtntului $i o intrebà pe bàtrina Gritiha;
  Oare puterea cazacului e ca floarea vintului Oare floarea vintului e mormintul cazacului?
  Vai, floarea vintului a crescut pe cimp $i 1-a dat nenorocul fiicei mele Vom jeli fata mea impreunà
 Cà trebuie s4-l càutàm pe Ivan al nostra in mormint Cà 1-au ucis turcii pe Ivan al nostra L-au ucis turcii, 1-au ingropat cazacii Lingà Chilia la linia turcà.
    AFANASIE NIKITIN, Càlàtorie peste trei mari. Traducere, note ji comen-tarii de Virgil Càndea. Bucure§ti, Editura §tiintificà, 1960, 235 p. + 1 hartà
      Cunoscuta Càlàtorie peste trei mari a tvereanului Afanasie Nikitin a apàrut prima oara in limba romàna in prelucrarea literarà a Ini M. Muratov (traducere publicatà de càtre Editura Tineretului, 1950). Accastà prelucrare nu respectà insà textul letopisetelor vremii, fiind mai mult o repovestire literarà a textului furnizat de manuscrise.
      in anul 1960 Editura ijtiintificà a publicat o traducere integrala a Càlàtoriei, care are la bazà cele mai bune edijii critice sovieticeale textului originai. Traducerea apartine lui Virgil Càndea.
      Istoricul. geograful. etnograful si oricare alt cititor romàn dornic sà parcurgà aceastà lucrare de certà valoare istoricà fi literarà, vor saluta fi aprecia munca depusà de traducàtor spre a ne-o mfà(ifa intr-o forma cìt mai apropiatà de ceea ce este textul manuscrisului originai al insemnàrilor fi impresiilor de càlàtorie notate de Afanasie Nikitin.
      Traducerea este precedatà de o succintà prefafà a autorului in care sint stabilite coordona-tele istorice. sociale fi politice ale vremii cind a apàrut scrierea lui Nikitin. Precizind din capul locului (dui urmàrit prin publicarea in limba romàna a insemnàrilor lui Afanasie Nikitin, automi versiunii romànefti serie: « traducerea romàneascà a insemnàrilor lui Afanasie Nikitin are drept scop sà punà acest important monument al vechii literaturi ruse fi al istoriei càlàtoriilor In generai la ìndemina cercurilor largì de cititori de la noi, in condili care sà inlesneascà totodatà folosirea acestui text pentru cercetàrile in domeniul istoriei, geografici sau etnografici», (p. 23).