358
CRITICA
       18.	Ca ¡lustrare de bazà pentru verbele reflexive (p. 172) in lucrare e citat verbul CMenmbCH «a ride» (diatezi medie). Era, credem, mai potrivit, cel pu|in din punct de vedere metodic, un verb propriu-zis rejlexiv, adicà unul a càrui ac(iune « sà se râsfrîngâ» asupra subiectului (odeeambcn « a se imbraca», npimëCbiuambCH « a se pieptàna» etc.).
      19.	în limba rusa literarâ contemporanà nu exista, dupa cit se pare, o forma de gerunziu edn (p. 260) de la verbul ecmb « a minca». în lucrarea citata mai sus, V. V. Vinogradov vor-befte despre « imposibilitatea de a forma un gerunziu in -n de la verbul ecmb» (p. 388).
      20.	Am subliniat la inceput conciziunea fi claritatea expunerii. De aceea, reluarea, de Secare data in parte, in parantezà, a cuvintelor fi formelor ortografiate pina in 1917 cu k ni se pare neeconomicà, prezentind fi dezavantajul ca incarcà textul atit de dens al lucràrii. Era suficicnt, credem, in legatura cu k, apendicele de la p. 320 — 322, pus la punct însâ in ordine strici alfabetica (Criteriul dupa care au fost infirate in apendice cuvintele cu k a ràmas pentru noi abscuns : A Ììmo, /Vrk«, JI'Ììckóh, 3tce.iÌ30,... KizyìiìKa etc.).
★
      Apreciatà in ansamblu, lucrarea prof. A. Mazon constituie un instrument de studiu de mina intii, datorità rigurozitàtii ftiintifice, claritàjii fi plenitudinii informatici. Se disting in mod deosebit comentariilc autorului in legatura cu categoriile gramaticale specifice limbii ruse (in comparai ie cu franceza). Marea lor majoritate prezinta interes fi pentru specialiftii romàni in domeniul filologici ruse.
                                                EMIL VRABIE
     N. MANGUL.Y. VASCENCO, I. OlfÀ, Limba rusa literarâ contemporana, Editura de stat didactica §i pedagogica, Bucurejti, 1962, 711 p.
       Eveniment editorial cu ecou peste hotare *, apari|ia primului curs de limba rusa literarâ contemporana din (ara noastrâ se inserie pe linia realizàrilor recente ale slavisticii romànefti, umplind totodatà un gol de mult resim|it in literatura noastrà de specialitate. ìndeosebi stu-<ìen(ii de la sec|iile de profil au dobindit, o data cu elaborarea acestui manual, un instrument de lucru indispensabil bunei lor pregàtiri.
      Structura lucràrii, distribuirea materialului in conformitate cu prevederile programei analitice contribuie substantial la ridicarea eficien|ei sale didactice. Defi nu pretinde sa trateze exhaustiv Secare din problemele abordate, lucrarea reufefte sà concentreze intr-un singur volum principalele elemente ale tuturor disciplinelor care alcàtuiesc tematica de bazà a cursului : Lexicologia (p. 18—121), Fonetica (p. 122 —155), Ortoepia (p. 156—165), Grafia fi ortografia (p. 166 — 180), Morfologia (p. 181—446), Sintaxa (p. 447—692).
       Prin expunerea sistematica fi darà a faptelor, descrise in principiu sub aspect sincronie, cursul ifi indeplinefte cu prisosin^à menirea, aceea de a oferi o imagine corectà, la un nivel ftiinfiSc corespunzàtor, a stadiului actual de dezvoltare a limbii ruse literare.
       Dupà cum atesta lista bibliografici de la sfirfitul lucràrii (p. 693—698), intregità de nume-roase note de subsol pe parcursul paginilor, autorii au infàptuit o vasta opera de documentare, apelind la cele mai variate izvoare, de la clasicii lingvisticii ruse pinà la monograSi, studii fi articole apàrute in perioada definitivàrii textului pentru tipar. Màrturie a neintreruptei stràdanii a autorilor de a |ine pasul cu aetualitatea ftiin|ifìcà stà consemnarea luptei de opiuii in jurul diferitelor problème încâ neelucidate, cu relevarea punctelor de vedere consacrate fi a celor inovatoare.
       O laturà din cele mai pre|ioase a lucràrii o constituie numeroasele referiri fi confruntàri cu limba romànà, asupra càrora vom reveni iti mod special.
       Cursul este redactat ìntr-o ingrijità limbà rusà literarâ, accesibilà studentilor, defi fàra concesii in direc|ia simplismului fi sàràciei de exprimare, enunturile teoretice sìnt precise fi bogat ¡lustrate cu exemple.
      Cu toate ca poate fi apreciat in ansamblu ca o incontestabili reufità, manualul cuprinde fi unele formulàri susceptibile, dupà cit ni se pare, de a fi imbunàtà|ite sau propune solutii, ìndeosebi in chestiuni de amànunt, care merità o discufie mai largà.
        1 Avem la vedere receazia semnatS de M. A. Novikov în perìodicul HayvHbu dOKÂadu euctueü utKOAbl. <&UM>AOtwteCKue HayKU, 1964, nr. 1, p. 201—205*