6
G. MIHÀILÀ
tatea de litere §i filozofie din Bucureçti, unde devine, mai tîrziu, profesor §i titular al catedrei de limba romàna.
     Curînd, în 1933, editeazâ primul numâr al revistei «Bulletin linguistique», una din cele mai importante publicatii de lingvisticâ din perioada dintre cele doua râzboaie mondiale, în jurul câreia s-au grupat o serie de lingviçti romàni çi stràini de prestigiu, care au promovat metodele noi de cercetare §i au fâcut cunoscute în tara §i peste hotare o serie de aspccte ale studierii limbii romàne.
     Din activitatea sa universitarâ au vâzut lumina tiparului, pe rînd: Curs de joneticâ generala (Bucureçti, 1930), Limba romand în secolul al XVl-lea (Bucureçti, 1932), cele çase volume iundamentale aie lstoriei limbii romane :
I.	Limba latina (Bucureçti, 1938; editii revâzute §i adâogite: 1940, 1960, 1964),
II.	Limbile balcanice (Bucureçti, 1938 ; editii rev. çi adâug. : 1943, 1962, 1964),
III.	Limbile slave meridionale (Bucureçti, 1940; editii rev. §i adâug.: 1950, 1954, 1962, 1964), IV. Romàna comunâ (Bucureçti, 1941, ed. 2 sub tipar), V. Influença maghiarâ (sub tipar), VI. Din secolul al Xlll-lea pînâ în sec. al
XVIl-lea (respectiv: al XVI-lea, Bucureçti, 1946, ed. 2, 1956, ed. 3, sub tipar) §i, în anii din urmâ, în colaborare cu prof. B. Cazacu, Istoria limbii romàne literare. I. De la origini pînâ la începutul sec. al XIX-lea (Bucureçti, 1961).
     Dintre alte lucrâri apârute în acest râstimp mentionàm: Le mot. Esquisse d'une théorie générale (Copenhague — Bucureçti, 1943, ed. 2 rev. §i adâug., 1947) §i cârtile publicate pentru publicul larg — Istoria limbii romane. Notiuni generale (Bucureçti, 1942, ed. 2, 1945 ; ed. germ. §i ital., 1943) §i Gramatica limbii romàne, în colaborare cu J. Byck (Bucureçti, 1943, ed. 2, 1945, ed. fran-cezâ, 1944).
     în anii Jictaturii fasciste §i ai râzboiului, profesorul Alexandru Rosetti s-a aflat printre intelectualii cinstiçi, care §i-au ridicat glasul în apârarea inde-pendentei târii §i a democratici, fiind unul din semnatarii memoriului privind iefirea României din râzboiul împotriva Uniunii Sovietice, în care fusese tîrîtâ de Germania fascistâ.
     Dupâ eliberarea târii în 1944, a îndeplinit un timp functia de decan al Facultâtii de litere §i filozofie, iar în 1946 a fost rector al Universitâtii din Bucureçti. Ca o recunoaçtere a meritelor sale în domeniul studierii limbii romane, prof. Alexandru Rosetti a devenit în 1948 membra al Academiei Republicii Socialiste România.
     în cadrul activitâtii sale la Institutul de lingvisticâ, iar apoi ca director al Centrului de cercetâri fonetice §i dialectale, acad. Al. Rosetti a întreprins §i condus lucrâri de foneticâ experimentalâ a limbii romàne, dintre care unele au fost grupate în Recherches sur les diphtongues roumaines (Bucureçti — Copenhague, 1959), a condus colectivul care a redactat îndreptarul ortografie, ortoepie §i de punctuatie, éditât de Academie (1960, ed. rev. 1965), iar acum în urmâ i s-a încredintat sarcina de redactor responsabil al tratatului de Istoria limbii romane1, din care recent a apârut volumul I — Limba latina (red. resp. acad. Al. Graur, Bucureçti, 1965). în acelaçi timp, depune o atentâ muncâ de coordonare §i îndrumare ca redactor responsabil al publicatiilor «Studii §i cercetâri lingvistice», «Revue roumaine de linguistique», «Foneticâ §i dialectologie», «Cahiers de linguistique théorique et appliquée» (împreunâ eu acad.
     1 Asupra principiilor Tratatului de istorie a limbii romàne, vezi referatul sau la Conferitila nationale de lingvisticâ româneasefi (7—10 oct. 1964), publicat în SCL, XVI, 1965, nr. 1, p. 5-11.