DESPRE TOPICA «INTERNA» A ADJECTIVELOR COMPUSE
116
    lntr-o serie de eazuri, folosirea adjectivelor compuse in limba presei pare cà ar corespunde unei anumite « mode» lingvistice. Afa, intìlnim un fir de formatii efemere, de faeturà strict individuala, cu intensa coloratura expresiv-stilisticà. «... S-a hotàrit. . . sa ofere cititorilor acest. . . cocteil zoologico-sociologic». (Inf. Bue., 18 ianuarie 1962, p. 1, col. 2);« . . . Lucràri pràfuite, melancolico-sentimentale. . .» (Se., 21 ianuarie 1962, p. 3, col. 2); « Casa.. . a fost §i ea demolatà din motive comercialo-politice» (Inf. Bue., 7 februarie
1962,	p. 1, col. 3). Evident, in formatii de acest fel nu s-a tinut seama de factorul morfofonologic in determinarea topicii componentelor. In alte eazuri se proce-deazà intentionat la intervertirea termenilor, probabil pentru varietatea expri-màrii. De pildà, grupid sintactic industria tehnicà medicala alterneazà, in cuprinsul aceluiafi artieoi de ziar (Inf. Bue., 17 iunie 1961, p. 1, col. 3), cu formatiile industria tehnico-medicalà fi industria medico-tehnicà, din cauzà cà autorului
i	se va fi pàrut cà o formulare unicà ar atrage dupà sine o monotonie de stil. Uneori, pentru a màri efectul stilistic fi a sublima in mod deosebit unul din cei doi termeni, se recurge la inversare chiar fi in cazul unor adjective consacrate deja terminologie. Astfel, formatici intàrire economico-organizatoricà (« Se.», 4 martie 1961, p. 2, col. 1) i se opune, intr-un artieoi de criticà literarà, formula intrucitva neobifnuità intàrirea organizatorico-economicà (Tribuna, 21 decembrie 1961, p. 1, col. 2).
    Ìn determinarea topicii elementelor nu trebuie pierdut din vedere raportul compusului respectiv fatà de alte compuse cu acelafi component in pozi^ie initialà. Admitind cà s-ar urmàri plasarea componentului mai scurt pe primul loc, presiunea de sistem exercitatà de intregul fir s-ar opune intervertirii elementelor, chiar dacà, intr-un anumit punct al girului cel de-al doilea component s-ar dovedi mai scurt. Comparà, de exemplu, firurilc care incep cu militaro- sau politico-: militaro-colonialist (Inf. Bue., 3 aprilie 1962, p. 1, col. 6), militaro-fascist, militaro-financiar (Se., 26 ianuarie 1962, p. 5, col. 7), militaro-organizatoric (Se., 29 septembrie 1961, p. 4, col. 4), militaro-politic, militar-polifienesc (L. cl., 1961, nr. 11, p. 65) ; politico-cultural, politico-ideologic, politico-juridic, politico-literar, politico-militar, politico-moral, politico-organiza-toric. De notat cà in toate accste eazuri avem de-a face nu cu simple analogii gramaticale, ci cu o presiune de sistem in toatà regula, care se infàptuiefte in firurile alcàtuite prin coordonare, dar care se dovedefte ineficace in firurile constituite prin subordonare *.
    Afadar, topica elementelor adjectivelor compuse este determinata de un complex intreg de factori, intre care se poate stabili o anumità ierarhie. In ansamblu, raporturile sintactice dintre termenii compusului predeterminà fi ordinea lor. In cazul compunerii prin coordonare, criteriul semantic prevaleazà asupra altor factori in detafarea unuia din componente pe primul loc. ìn sfirfit, intr-un pian restrins fi in totalà dependentà fatà de ceilalti factori ifi desfà-foarà actiunea fi factorul morfofonologic. Coneluzia aceasta confirmà teza cà
     1 « Ìn cazul cìnd o anumità ìmbinare de foneme sau o anumità structura fonomorfolo-gicâ este admisà doar in limitele unui subsistem particular sau ale unui fir paradigmatic, ìm-binàrii date fiindu-i impuse ìngràdiri in afara çirului paradigmatic, trebuie sà avem in vedere actiunea presiunii de sistem. .. Ìn cazul cind o anumità ìmbinare de foneme sau o anumità structura fonomorfologicà constituie rezultatul unei egalizàri (noflpaEHCHHe) fajà de unul din membrele paradigmei, ìmbinàrii date nefiindu-i impuse ìngràdiri in afara paradigmei, trebuie sà avem in vedere actiunea analogiei gramaticale « (E. A. M a k a e v, IJoHHmue àaeAeuuH cucmeMbi u uepapxun n3UKoeux edunutf, in « Bonpocbi a3biK03Hanna », 1962, nr. 5, p. 51).