72 MIHAI MITU multora dintre afirmatiile fàcute — fapt confirmat de cercetàrile ulterioare. Pentru a ne convinge, dàm mai jos un fragment dintr-un capitol mai scurt, cel despre numerai (p. 24—26): «... unsprezecse (11) ist Nichts, als eine Übersetzung, des altslavischen jedinnadespf, des russischen odinnadcat’, des polnischen jednascie, und bedeutet Eins über Zehn u.s.w. Die Präposition spre, entstanden aus dem latein. super, supra, entspricht nämlich der in diesen Zahlwörtern enthaltenen Präposition na, nad, über. Ebenso sind auch die Zehner Übersetzungen der slavischen ; doaezeczi, treizeczi u.s.w. entspricht ganz dem polnischen dwadziescia, trzyd-ziesci, lind dem russischen divadcaf, tridcat u.s.w., wobei zu bemerken ist, das zecze als Substant. Weiblichen Geschlechtes betrachtet wird, das den Plural regelrecht in zeczi bildet. Sute, 100 ist aus dem Altsl. s'to entstanden und entspricht dem russ. und pol. sto. Auch sute gilt als Substant. Fern und hat im Plural daher sute, ebenso mie, daher Plural mii. . . » 1. Metoda autorului poate fi deci caracterizatä in felul urmätor: o expunere succesivä a faptelor de limbä romàna care se explicä prin influenta slavä, pentru care se dau corespondentele din slava veche, rusä §i polonä. Se poate observa cä autorul pune pe primul plan etimonul vechi slav, ceea ce arata cä era contieni de preponderenta influentei vechi sud-slave in limba rominä, pästrind corespondentele rus §i polon, de cele mai multe ori, ca simplu mijloc de comparatie. Dupà cum se poate vedea din fragmentul de mai sus, automi depa§e§te scopul propus, fàcind §i considerati! asupra structurii gramaticale in genere (ex. pluralul numeralelor sutà, mie etc.), cu scopul de a aduce limba rominä in circuitul de cunoa§tere polonez. La 6 iunie 1866, Franz Miklosich sustine, in cadrul sectiei de filozofie-istorie a Academiei de §tiinte din Yiena, disertatia sa despre « cuvinte de origine stràina in limbile slave», publicatä un an mai tirziu, in care dà o serie de etimologii romàne§ti pentru unele cuvinte slave, printre altele §i polone 2. Pe acestea le vom regàsi, impreunà cu aitele, peste douàzeci de ani, in lucrarea sa fundamentalà de etimologie slavä Etymologisches Wörterbuch der slavischen Sprachen, (Wien, 1880, VIJI -j- 547 p.). Intre timp, in 1879, impreunà cu Emil Kaluzniacki, Miklosich da la ivealà un studiu istorico-lingvistie amplu asupra prezentei romänilor in Alpii Dalmatiei §i in Carpatii nordici3. 0 cercetare istorieo-etnograficä asupra satelor romàne§ti de pe versantul nordic al Carpa-tilor dàduse incä din 1848 Al. Stadnicki 4, totu§i lucrarea lui Miklosich §i Kaluzniacki, prin amploarea §i modul rezolvärii problemelor puse in discutie, este aceea care pune bazele studiului §tiintific al elementului romänesc in limbile slave 1 Lucrarea lui Fr. Miklosich a fost prezentatä la Academia de stiin{e din Viena in iulie $i octombrie 1860 §i publicatä in anul urmätor in Analele Academiei. Stephan i§i publica lucrarea in anuarul unui gimnaziu de provincie polonez, cu pu(in timp inainte, prin august 1859, in orice caz in jurul acestei date. Este deci putin probabil ca Miklosich sä o fi cunoscut. La data aparitiei lucrärii lui Stephan, Miklosich era desigur in toiul elaborärii lucrärii sale; de altfel, nici nu o citeazä. Lucrarea lui Miklosich confine 70 de pagini, fa^ä de 30 cit are cea a lui Stephan, pe care o depä$e?te mai ales prin extinderea capitolului despre vocabular. 2 Franz Miklosich, Die Fremdwörter in den slavischen Sprachen, vorgelegt in der Sitzung der Philosophisch-Historischen Classe am 6. Juni 1866, Wien, 1867, 68 p. (Besonders abgedruckt aus dem XV. Bande der Denkschriften der Philosophisch-Historischen Classe der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften). 3 Fr. Miklosich — Emil Kaluzniacki, Uber die Wanderungen der Rumunen in den Dalmatischen Alpen und den Karpaten, Wien, 1879 (Denkschriften, XXX, p. 1 — 66). 4 Al. Stadnicki, 0 tvsiach tzw. tvoloskich na pölnocnym stoku Karpat, Lwow, 1848.