ETIMOLOGII ROMÀNEÇTI DE ORIGINE SLAVÂ
45
     3.	Prefixul ska- provine din i.e. (s)kâ-, (s)kô-; s poate fi considérât aici un prefix alaturat, secundar.
     4.	Prefixul sko- provine din i.e. (s)ka-, (s)ko-; §i aici s poate fi un prefix alaturat, secundar.
     5.	Prefixele §ka-, sko- sìnt variante ale prefixelor ska-, sko. Trecerea lui s initial urmat de k fi t în s este un fenomen fonetic caracteristic multor limbi slave.
     6.	Prefixul ca- poate fi dedus, în urma priinei palatalizàri, din kè- indo-european fi slav comun arhaic.
     7.	Prefixul ce- poate fi dedus, in urma primei palatalizàri, din ke- indo-european fi slav comun arhaic.
     8.	Prefixele co- fi cu- sìnt variante ale prefixului (e-. Vocalele o, u sìnt secundare, provenite din labializarea lui e.
     9.	Prefixul ci- poate fi analizat ca o variantà a prefixului ce-, rezultat al reducerii lui e în i. Exista fi o alta explicatie a acestui prefix — din i.e. kl-
     10.	Prefixele sa-, se-, so-, su-, si- e posibil sa fie variante dialectale slave comune ale prefixelor ca-, ce-, co-, cu-, ti-.
    Problema semanticii acestor préfixé este una din cele mai importante fi lâmurirea ei ne va da posibilitatea sa rezolvàm in mod pozitiv ìnsufi conti-nutul acestui sistem prefixial. Afadar, aceste préfixé reprezintà morfeme in sistemul de derivare slav.
    Prefixele din sistemul analizat se adaugâ numai la verbe cu un anumit sens. Prin urmare, verbele formate cu aceste préfixé pot fi impartite dupâ sens fi incadrate în citeva grupe semantice. Pentru fiecare grupà semantica este caracteristic un sens de baza cu diferite variante. Astfel, cuvintele dintr-o anumità grupa semantica sìnt formate din diferite radicaluri, dar au sensuri comune sau apropiate. Se remarcà urmàtoarele grupe semantice principale, cu sensuri de baza independente:
    1.	Grupa semantica cu sensul principiai de « a ìntoarce, a rasturna, a arunca peste ceva, a se da peste cap, a se rostogoli, a se da de-a dura, a doborì, a trìnti».
     2.	Grupa semantica cu sensul principiai de « a se ìnvìrti, a se roti, a se ràsuci, a se ridica in vìrtejuri, a se mifca in cere, a se mifca incoio fi ìncoace, a umbla de colo — colo, a mifuna, a foi».
    3.	Grupa semantica cu sensul principiai de « a sàpa, a rima, a afìna, a scormoni, a scurma, a zgìndàri, a scobi, a ciuguli, a zgìria».
     4.	Grupa semantica cu sensul principiai de « a clàtina, a legàna, a scutura, a zgîltîi, a bâlâbâni, a face sa oscileze, a mifca ufor, a undui, a merge clàti-nìndu-se, a se mifca ìncoace §i incoio».
    5.	Grupa semantica cu sensul principiai de « a se ìntàri, a ìntepeni, a amorti, a inlemni, a ìngheta, a degera».
    6.	Grupa semanticà cu sensul principiai de « a scoate un sunet (despre om sau animai) cu modulatii ale vocii, cu scàderea §i ìntarirea glasului».
     Pe baza grupelor semantice de mai sus se poate conchide cà aceste préfixé conferà actiunii exprimate de verb o nuantà de mifcare in cere, in spirala, ondulatorie, in zigzag, o actiune de rotire, de ràsucire, de modulatii ale vocii etc. Cu ajutorul acestor préfixé se subliniazà un anumit caracter al actiunii de bazâ in ceea ce privefte modul de executare a mifcàrilor: in cere, inainte fi ìnapoi, in douà sau mai multe directii, prin ìndoire, prin strîmbare etc. Prin urmare, prefixele analizate au acelafi sens fi provin de la acelafi radicai. Eie se manifesta ìnsà in chip diferit in diversele limbi slave.