ETIMOLOGI! ROMÀi\E$TI IN « DICTIONARUL LIMBII POLONE »
77
trece §i paradigmele sistemului morfologie polon (prezent de altfel in rezumat la inceputul primului volum), aeordà o mare importantà semantieii §i frazeo-logiei (farà a càdea iaràfi in exageràrile dietionarului anterior), dà citate repre-zentative in ordine invers cronologica §i la urmà, pentru cuvintele stràine, aratà §i etimologia, fie directà, fie indirectà. Este deci un dictionar istorico-explicaliv, normativ §i etimologie. Pentru elaborarea lui au fost atrase numeroase forte atit din rindul lingvi§tilor, care lucreazà direct, cit §i al oamenilor de §tiintà §i culturà care-§i spun pàrerea ca recenzenti ai articolelor de specialitatc. Pe marginea lucràrilor la dictionar existà o bogatà literaturà, concentratà mai ales in paginile publicatiei lunare « Poradnik jezykowy», condusà de redactorul §ef al dietionarului, acad. prof. Witold Doroszewski, el insu^i autor a numeroase artieole teoretice, reunite, in mare parte, in cuvintul introductiv la primul volum din dictionar.
    Din cele spuse mai sus cu privire la profilul dietionarului rezultà cà nu vom gasi in el toate cuvintele despre care cercetàtorii §i dictionarele anterioare au aràtat cà sint de origine romàneascà. Vom gasi deci numai acele cuvinte care au pàtruns in limba literarà, putind fi auzite pe cea mai mare parte a teri-toriului polon. Termenii pot fi impàrtiti in patru mari categorii: pàstorefti, militari, social-politici §i teliniei. Vom examina in ordine strict alfabeticà termenii càrora li se dà etimologie romàneascà in primele 4 volume apàrute 1 ; materialul pe care-1 posedàm din cartoteca dietionarului (care ne-a fost pusà la dispozitie cu multà bunàvointà) nu intrà deocamdatà in prezenta cercetare.
    Cuviute cu etimologie romàneascà: b r y n d z a< rum. brinza>2(I, 685)3. Cuvintul a pàtruns in terminologia pàstoreascà a locuitorilor de la munte ucrainieni, poloni, slovaci incà din sec. XVII (Slawski) §i de aici in Unibile literare slave ; este de altfel unul din putinele cuvinte romànefti cu o mai largà ràspindire in Europa (Lukasik, 196). In SStp. nu se gàseste. Cu sensul propriu de brìnzà fàcutà cu ajutorul ehiagului de vitel, de obicei din lapte de oaie neacrit ; (reg.) brìnzà fràmìntatà, condi-mentatà cu ceapà’ (a§a numitul tivarog), se dau exemple din W. Bogu-slawski (Cud mniemany), Al. Fredro (Trzy po trzy), G. Zapolska (Kaska Kariatyda). In literaturà il gàsim incà la W. Potocki (sec. XVII). ìn vorbirea curentà cuvintul a càpàtat §i alt sens, acela de 'saràcie, mizerie’ : « Byly to bowiem czasy bryndzy wsród mlodych artystów, czasy wykrzywionych obeasów i latanych portek». (Warszawa naszej miodosei, 1954). Derivate: bryndzarz, de la bryndza, cu suf. -arz, de asemenea cu douà sensuri, cel propriu, de 'brinzar, cel care prepara brinza’ §i altul, corespunzàtor sensului de 'sàràcic’, pe care 1-am putea traduce cu 'sàràntoc, sàrman’: « Wi^c taki bryndzarz, jak ja, to juz ma takiego pecha, ze jak pokocha, to (. . .) tak£( samf\ biedaczke» (G. G^sio-
     1	In voi. al V-lea (Nic-Ó), apàrut intre timp, nu am gSsit nici un cuvint cu etimologie romàneascà sau susceptibil de a o avea.
      2	Cuvintele romànesti nu sint citate corect, cu semnele diacritice respective (de ex. pentru litere ca à, i, j), ceeea ce nu se intimplà in cazul cuvintelor de altà origine (franceze, cehe, maghiare etc.). Redactorii dietionarului s-au stràduit sà redea cuvintele romane^ti intr-o trans-criere polonizantà (vezi mai jos cuvintele ciumà, màciucà 5.a.), dar nu reufesc intotdeauna ca in cazul de fatà.
    3	Dàm intre < > etimologia propusà de dictionar, a§a cum am gàsit-o, in limba polonà, fàrà a traduce. Intre ( ) se aflà, cu cifre romane, numàrul volumului (I, II, III sau IY) ji, cu cifre arabe, pagina din volumul respectiv unde se aflà cuvintul analizat.